De asemenea, s-au oprit investițiile în surse alternative de combustibili fosili, cum ar fi gazele de șist. În SUA, zeci de companii au suferit o lovitură la bursă și s-au pierdut zeci de mii de locuri de muncă. Și investițiile în creșterea capacității de extracție din zonele epuizate s-au redus, ori au fost înghețate. România, care exploatează zăcăminte de zeci de ani, avea nevoie de 11 miliarde de euro, investiții în noi tehnologii și modernizarea sondelor, pentru a stopa declinul producției. În condițiile unui preț scăzut al petrolului, acestea devin nerentabile.
Unii analiști, citați de Die Welt se tem că la Viena ar putea fi luate decizii care pot să arunce în aer prețul petrolului. O reducere a producției de către Arabia Saudită, pe un trend crescător al cererii, ar readuce cotația la nivelul de 100 de dolari barilul. Potrivit Citygroup, saudiții au un deficit bugetar de 22 procente din PIB, iar rezervele lor finaciare s-au diminuat considerabil. De aceea, ar putea lua în calcul orice variantă care le-ar crește încasările, inclusiv reducerea producției, pentru a crește prețul barilului. Arabia Saudită nu va renunța la cota sa de piață, încercând să-și falimenteze concurenții, cred alți comentatori ai pieței petrolului, ceea ce va duce la un meci nul, în Viena: cotele se vor menține neschimbate, iar prețul va varia ușor, în jurul cotației actuale.
Tabloul este complicat de solicitarea Iranului, care vrea să reia exporturile, de circa 1 milion de barili/zi, după ridicare sancțiunilor economice impuse de comunitatea internațională. Producția totală a OPEC este de 30 de milioane de barili/zi.
De cealaltă parte, comapniile care exxploatează gaze de șist și-au redus costurile, chiar și cu 45%. Dacă procesul continuă, ar putea reintra în joc, chiar și la actualul preț al petrolului, ceea ce va accentua competiția în domeniu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
