Producerea mierii în România: care este cel mai mare pericol

Sebastian Florea / 06 sep 2018 / 22:13 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

Cel mai mare risc pentru apicultura României este desfacerea producţiei de miere, susține preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România.

Cel mai mare risc pentru apicultura României este desfacerea producţiei de miere, pentru că legislaţia apicolă europeană nu ne favorizează din cauza că permite cupajarea, a declarat, joi, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

'Cel mai mare risc pentru apicultura României este desfacerea producţiei de miere. Este o mare problemă şi există o legislaţie la nivel european pe care trebuie să o respectăm, dar care nu ne favorizează pentru că sunt doar 4-5 state în Europa care exportă miere, iar restul consumă şi acestea nu sunt afectate. România este dintre cele mai afectate de legislaţia apicolă care nu favorizează producţia', a susţinut Fetea, la evenimentul organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România, cu ocazia aniversării a 60 de ani de existenţă.

Lipsa fondurilor de cercetare

Acesta a făcut referire la Directiva europeană 2001 care permite cupajarea mierii. Fetea a menţionat că printre problemele cu care se mai confruntă apicultura românească se numără lipsa fondurilor de cercetare, care în prezent sunt la un nivel destul de scăzut, schimbările climatice cu efecte negative asupra populaţiilor de albine, consumul redus de miere şi problemele create din cauza tratamentelor fito-sanitare.

El a mai menţionat la capitolul probeleme şi lipsa şcolilor şi a liceelor de profil care să asigure pregătirea viitorilor apicultori şi distrugerea fondului genetic autohton cu hibrizi din import. Preşedintele ACA afirmă că viitorul apiculturii în contextul actual depinde foarte mult de modul în care omenirea va şti să protejeze natura, biodiversitatea şi implicit albina şi mai ales de modul în care se va face finanţarea acestui sector.

Producţia bio de miere

'Producţia bio de miere a cunoscut în ultimii ani un interes deosebit din partea apicultorilor români. Se pare că este o nişă favorabilă şi noi trebuie să luăm măsuri pentru a-i spijini pe cei care doresc să facă această activitate, în condiţiile în care mierea bio este foarte căutată. Europa este după SUA cel mai mare consumator de produse bio', a adăugat şeful ACA.

Din datele ACA reiese că în România sunt peste 100.000 de familii de albine certificate bio, iar producţia de miere realizată depăşeşte 3.500 de tone. Pe plan mondial, SUA consumă produse bio de peste 39 de miliarde de euro, urmează Europa cu un consum de 30,7 miliarde de euro, iar China vine puternic din urmă prin creşterea apetitului pentru produse bio. Preşedintele ACA a menţionat şi rolul albinei privind polenizarea în condiţiile în care la nivel mondial numărul polenizatorilor a scăzut, numai în 2016 aproximativ 40% din albine au pierit la nivel mondial din cauza agriculturii intensive, schimbărilor climatice, utilizării excesive a produselor chimice sau pierderea habitatului.

Sprijin pentru dezvoltarea sectorului apicol

'Din păcate în Europa se produce un plus de producţie agricolă de vreo 15 miliarde de euro din activitatea de polenizare şi nu am făcut o socoteală să văd câţi bani se întorc în acest sector apicol', a precizat Fetea. Potrivit unui raport prezentat de UE, importanţa albinelor este dată de faptul că 76% din produse alimentare şi peste 84% din speciile de plante depind de polenizarea cu albine.

În context, pentru Politica Agricolă Comună după 2020, Asociaţia a transmis către MADR principalele măsuri care ar trebui luate în sprijinul dezvoltării sectorului apicol, respectiv sprijin direct pentru apicultori, măsuri legate de sănătatea albinei, combaterea eficientă a contrafacerii mierii, promovarea consumului de miere în şcoli, fonduri pentru cercetare şi măsuri pentru protecţia fondului genetic apicol autohton.

Despre ACA

ACA a fost înfiinţată ca organizaţie profesională la 30 decembrie 1957, dar a fost recunoscută oficial în 1958. Organizaţia are 40 de filiale judeţene şi două societăţi comerciale pe acţiuni - Complex apicol V. Harnaj şi Institutul de Cercetare şi Dezvoltare în Apicultură din Bucureşti. dar şi 40 de societăţi comerciale judeţene. În anul 1958, Asociaţia a aderat la Federaţia Internaţională a Asociaţiilor de Apicultură - Apimondia, iar în 1965 s-a organizat la Bucureşti cel de-al XX-lea Congres al Apimondia şi prima Expoziţie - Târg Internaţional de Apicultură, integrând astfel apicultura românească în apicultura mondială.

Vezi și: Programul 'Mierea în şcoli'. Botănoiu (MADR) anunță când va intra în vigoare





Te-ar putea interesa




Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.26