Deschisă la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu, nr. 2), această expoziție prezintă un muzeu dispărut, duce mai departe povestea familiei Simu și oferă o imagine asupra colecționismului la începutul secolului XX.
„Nu numai pentru noi, dar și pentru alții”
„Muzeul Municipiului București păstrează atât obiecte de patrimoniu, cât și o valoroasă arhivă de la Muzeul Simu. Multe dintre operele de artă și documentele prezentate se află în patrimoniul Pinacotecii București (Secția Artă). Restul pieselor provin de la: Secția Antropologie Urbană, Secția Istorie, Biroul Patrimoniu și Evidență Centralizată și Serviciul Documentare, Bibliotecă, Arhivă.
Începută la 21 mai 1907, clădirea Muzeului Simu avea formă de templu, iar deviza „Nu numai pentru noi, dar și pentru alții”, care i-a ghidat pe Anastase și Elena Simu, a fost inscripționată în prima sală. Arhitectura clasicizantă s-a împletit cu dorința colecționarilor de a avea reprezentată în muzeu sculptura antică și renascentistă, astfel că au fost comandate replici după capodopere. Călătoriile lui Anastase și ale Elenei Simu în străinătate au reprezentat ocazii pentru achiziționarea unor opere din expoziții, ateliere, galerii, colecția îmbogățindu-se treptat. Muzeul Simu a deținut lucrări de pictură, sculptură, grafică și arte decorative, prezentate în cinci secțiuni.
Muzeul din Str. Mercur a fost inaugurat la 21 mai 1910, când patrimoniul era alcătuit din 624 lucrări menționate în primul catalog întocmit de Theodor Cornel. Muzeul Simu a asigurat o conexiune a mediului artistic românesc cu lumea occidentală. În plus, cei doi colecționari au sprijinit creația contemporană prin oferirea unor premii anuale tinerilor artiști, începând din 1924.
Muzeul Simu – reactualizarea unui muzeu dispărut
Muzeul Simu a fost considerat cel mai valoros muzeu de artă din România acelor vremuri. A funcționat ca organizație privată până în 1927, când a fost donat statului împreună cu 1.182 opere. După moartea lui Anastase Simu (1935) s-au adăugat, conform testamentului, și lucrările aflate în locuința familiei, precum și alte donații trecute în catalogul realizat în 1937 de Marius Bunescu (director al muzeului), astfel că patrimoniul s-a ridicat la 1.839 obiecte. La 21 mai 1937 a fost inaugurată o nouă secție în fosta locuință, Casa-Simu-Muzeu. În plus, Fundația Anastase Simu a fost înființată pentru a întreține muzeul și a îmbogăți colecția. S-au adăugat piese repartizate de către Ministerul Artelor, astfel că muzeul deținea, în 1948, 2.112 lucrări.
Pinacoteca Bucureștiului și Muzeul Simu au avut un destin comun, care a început în 1949, când Pinacoteca s-a mutat din Casa Amiral Vasile Urseanu în Casa-Simu-Muzeu. Mai târziu, prin Decizia nr. 392 din 19 iunie 1969, Consiliul Popular al Municipiului București a schimbat denumirile de „Muzeul Anastase Simu” și „București în arta plastică” în Muzeul de Artă al Municipiului București Anastase Simu. Între timp, Muzeul Simu a fost demolat din vecinătatea blocului Eva, iar o parte a operelor a fost transferată către alte instituții. În urma seismului din 1977 majoritatea lucrărilor care au rămas din fondul Simu au fost atribuite Muzeului Colecțiilor de Artă, inaugurat în 1978.
Se continuă astfel demersurile de recuperare a unui muzeu dispărut: în 2019 s-a derulat proiectul finanţat din Timbrul Arhitecturii, intitulat „Recrearea în realitate virtuală a Muzeului Simu și rememorarea altor victime ale demolărilor realizate în București în perioada comunistă” (Filiala Ordinului Arhitecților București și Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, Centrul Expozițional Documentar – Muzeul Municipiului București fiind partener alături de Muzeul Național de Artă al României și Arhivele Naționale), care a avut drept rezultat reconstituirea virtuală a primei săli din Muzeul Simu.
Expoziția de la Palatul Suțu va putea fi vizitată până pe data de 27 septembrie 2020.” Semnează Drd. Angelica Iacob, într-un comunicat al MMB.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
