Economia germană se dovedeşte a fi mai rezistentă decât se estima la începutul războiului din Ucraina, anunță Bundesbank

Analiştii se aşteptau ca Germaniei să intre în recesiune anul acesta, o perspectivă care ar fi afectat întreaga zonă euro.

"În ultimul trimestru din 2022 probabil că PIB-ul a stagnat, depăşind previziunile anterioare. Datele publicate recent sunt mai bune decât previzionam în decembrie", susţine Bundesbank în raportul său lunar dedicat economiei.

Preţul gazelor naturale a scăzut semnificativ, în condiţiile în care consumul a rămas redus, datorită temperaturilor ridicate, iar Europa a reuşit să găsească pe piaţă o cantitate mai mare de gaze decât se estima.

Subvenţiile guvernamentale menite să atenueze impactul costurilor ridicate cu energia, acordate atât companiilor cât şi gospodăriilor, au ajutat la sporirea încrederii şi a consumului, se arată în raport.

Economia germană a crescut cu 1,9% în 2022 comparativ cu 2021, în pofida faptului că s-a confruntat cu numeroase crize, a anunţat vineri Oficiul federal de statistică (Destatis).

Conform unei estimări preliminare, cea mai mare economie a Europei a înregistrat anul trecut o performanţă peste aşteptări, având în vedere explozia preţurilor la energie, inflaţia record şi blocajele de pe lanţurile de aprovizionare.

Analiştii prognozau, în medie, o creştere anuală de 1,8% a Produsului Intern Brut al Germaniei în 2022. La rândul său, Guvernul de la Berlin miza în toamnă pe o creştere economică de 1,4% în 2022, cu un recul al PIB în trimestru patru faţă de trimestrul trei, după ce pe ansamblul anului 2021 economia Germaniei a înregistrat o creştere de 2,6%.

Efectele crizei sunt resimțite mai degrabă de cei mai înstăriți germani, dacă privim la piața imobiliară.

Proporția locuințelor la prețuri accesibile din Germania a scăzut și mai mult anul trecut. Pentru cuplurile cu un venit lunar net de aproximativ 3.700 de euro, doar 28% din toate casele oferite au fost accesibile din punct de vedere al costului, potrivit unui studiu al Institutului de Cercetare Economică (IW) din Köln. La începutul anului, aceast procent a ajuns la aproximativ 40%.

Posibilitățile de cumpărare au scăzut de la 62% la 47%, iar prețurile imobiliarelor au crescut în mod deosebit în zonele metropolitane. Acolo, ponderea ofertelor accesibile pentru grupul celor cu venituri mari s-a redus cu peste jumătate. Chiar și în regiunile adiacente zonelor metropolitane, aproximativ 46% din proprietățile anunțate nu mai erau accesibile pentru nemți.

Motivul schimbării nu a fost o creștere a prețurilor, ci suma redusă de bani pe care populația o mai are la dispoziție din cauza inflației. Potrivit IW, nemții au trebuit să se confrunte cu creșterile costurilor de construcție, criza energetică și schimbarea ratei dobânzii. Cei care au cheltuit mai mult pe energie electrică sau pe gaz au avut mai puține oportunități de a economisi pentru a cumpăra o casă.

Măsurile politice au făcut ca proprietatea să fie și mai scumpă.

„Politicienii acționează prociclic în acest an, reducând subvențiile pentru construcțiile noi și casele existente, așa că exacerbează creșterea costurilor pentru potențialele gospodării care dețin case”, explică autorii studiului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News