Prin PNRR, „vom putea extinde rețeaua de start comprimate și vom putea instala încă 300 de stații meteorologice automate noi și 100 de stații meteorologice”, a spus ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna.
„Serviciile ecologice hidrologice naționale către publicul larg prestează servicii extrem de importante. Misiunea dumneavoastră este primordială pentru siguranță și starea societății prin elaborarea și prin furnizarea de servicii meteorologice, hidrologice, climatice din ce în ce mai precise și în timp util”, a declarat ministrul la dezbaterea ANM realizată cu ocazia Zilei Mondiale a Meteorologiei.
Ziua Mondială a Meteorologiei 2022, 23 martie. Dezbatere ANM
Avertizările timpurii salvează vieți și bunuri materiale
comunicare OMM cu prilejul Zilei Mondiale a Meteorologiei 2022
Dincolo de statisticile negre, există speranţă. Sistemele îmbunătăţite multi-hazard de avertizare timpurie au condus la o reducere semnificativă a mortalităţii.
Simplu spus, niciodată nu ne-am descurcat mai bine în ceea ce priveşte salvarea de vieţi omeneşti. Supercomputerele şi tehnologia satelitară au facilitat progrese uriaşe în capacitatea de a elabora prognoze şi în apariţia de noi servicii orientate către utilizator, fundamentate de decenii dedicate cercetării. În prezent, inteligenţa artificială a devenit complementară inventivităţii omului. Coordonarea la nivel internaţional, regional şi naţional este mai strânsă, fiind dublată de mobilizarea activă a comunităţilor. Alertele emise în reţelele de telefonie mobilă si aplicaţiile de prezentare a stării vremii ajung până în comunităţile cele mai izolate.
La nivel global, numărul deceselor datorate fenomenelor meteorologice şi conexe este în scădere continuă în ultimele decenii – de la o medie de peste 50 000 pe an în deceniul al optulea al secolului trecut, la mai puţin de 20 000 în al doilea deceniu al secolului nostru. În anii ’70 şi ’80, au fost, în medie, 170 de astfel de decese zilnic din cauze conexe fenomenelor meteorologice, iar în anii ’90, media a scăzut cu o treime, la 90 pe zi şi la 40 pe zi după anul 2010.
Totusi, chiar şi o singură viaţă pierdută e prea mult şi, în acest sens, poate fi făcut mult mai mult. Din pacate, doar în 40% dintre Ţările Membre OMM funcţionează Sisteme de Avertizare Timpurie Multi-Hazard.
Există lipsuri mari în şirurile de date meteorologice observaţionale, mai ales în Africa şi în Ţările Insulare Mici În Curs De Dezvoltare. În Africa, în anul 2019, doar 26% dintre staţiile meteorologice care au transmis date au îndeplinit standardele OMM. Având în vedere că un lanţ este atât de puternic pe cât este de puternică veriga cea mai slabă a lanţului, aceste lipsuri reprezintă un risc din punctul de vedere al preciziei avertizărilor timpurii, la nivel local şi global.
Sistemul Global de Alertă Multi-Hazard (GMAS) al OMM încearcă să fie la înălţimea provocărilor, oferind o disponibilitate mai mare a avertizărilor şi informaţiilor oficiale transmise de către Centrul pentru Informaţii despre Vremea Severă al OMM şi sprijinind acţiunile timpurii.
GMAS încearcă să valorifice şi să îmbunătăţească sistemele naţionale de avertizare timpurie pentru alertarea autorităţilor, să îmbunătăţească pregătirea, să crească investiţiile şi să amplifice cooperarea trans-frontalieră. GMAS cuprinde aşa-numitul Protocol Comun de Alertare – avertizări automatizate şi standardizate care vizează toate tipurile de hazarde, intenţia fiind ca acestea să poată fi utilizate de către întreaga mass-media, care să comunice elemente cheie cum sunt: Ce este aceasta? Unde se întâmplă? Cât de curând se întâmplă? Cât de gravă este situaţia? Ce ar trebui să facă oamenii?
Experienţa demonstrează că simbolurile de avertizare directe şi codurile de culoare (de ex. roşu, portocaliu, verde) sunt foarte eficiente. Urmând această logică, cicloanele tropicale şi furtunile primesc nume din motive de siguranţă publică, nu pentru amuzament.
GMAS nu va reinventa roata, ci va oferi un cadru pentru întărirea capacităţii de avertizare existente şi pentru acoperirea lipsurilor menţionate.
GMAS îşi desfăşoară activitatea având la bază iniţiativele OMM care abordează pericolele majore la adresa vieţii oamenilor şi a bunurilor lor materiale, printre care: cicloanele tropicale, valurile de furtună care acoperă zonele costiere, inundaţiile, viiturile, seceta şi valurile de căldură. Majoritatea programelor OMM în derulare în zilele noastre au adoptat filosofia Avertizări şi Acţiuni Timpurii.
Milioane de oameni se află sub riscul, care poate fi prevenit, al decesului sau îmbolnăvirii din cauza căldurii extreme. Reţeaua Globală de Informaţii despre Influenţa Căldurii Extreme Asupra Sănătăţii sporeşte conştientizarea şi capacitatea de a manageria mai bine şi de a se adapta la riscurile implicate de vremea periculos de caldă, într-o climă în schimbare.
Progresele realizate de către climatologie ca ştiinţă se materializează în aceea că, în prezent, putem prognoza cu o anticipaţie de şase luni fenomene cum sunt El Niño şi La Niña, care au un impact major asupra evoluţiei temperaturii, precipitaţiilor şi furtunilor în diferite părţi ale lumii. Au fost făcuţi paşi importanţi înainte inclusiv la scări de timp sub-lunare - o durată care se află între utilizarea de rutină a prognozelor meteorologice şi prognozele sezoniere mai recente, foarte utile atunci când sunt luate decizii de management. Estimările sezoniere şi sub-sezoniere la nivel internaţional, regional şi naţional reprezintă o unealtă esenţială în managementul planificării riscurilor. Aceste estimări au rolul de a informa decidenţii din sectoare sensibile la climă, aşa cum sunt: agricultura (ce şi când să se planteze etc.), sănătatea (bolile care au ca vector de răspândire apa, bolile legate de căldura excesivă) şi managementul apei (prea multă sau prea puţină).
Comunitatea OMM accelerează furnizarea de servicii de avertizare timpurie prietenoase cu utilizatorii în domeniile calităţii aerului, radiaţiilor ultraviolete şi a hazardelor din mediu, inclusiv furtunile de nisip şi de praf.
Există un sistem internaţional de avertizare a producerii valurilor de tip tsunami şi de diminuare a efectelor acestora, care încearcă să reducă impactul catastrofal al acestui hazard costier, care a ucis mai mult de un sfert de milion de oameni în ultimii 100 de ani. Valul tsunami din Tonga a evidenţiat importanţa investiţiilor în sistemele de avertizare timpurie, într-o infrastructură rezilientă şi în sporirea cooperării internaţionale menite să reducă riscurile implicate de producerea valurilor tsunami.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
