Semnal din vârful BNR: S-ar putea privatiza companii strategice ale României, după derapajele Guvernului din 2024. Soluția de ultimă instanță

Într-un interviu acordat revistei Forbes, Cosmin Marinescu subliniază că pentru a rezolva deficitul bugetar e nevoie să înțelegem cauzele profunde, nu doar cifrele. El spune că nu există soluții rapide și că este esențial un consens larg pentru un pachet fiscal credibil și eficient: „Din păcate, nu există soluții-instant de însănătoșire a bugetului și nici criterii științifice care să ofere unicitatea soluției optimale”.

Marinescu arată că economiile reale vin din câștigarea „credibilității prin măsuri clare”, care pot reduce costurile finanțării României și susțin sustenabilitatea datoriei publice. Totodată, el insistă pe necesitatea regândirii politicilor publice, pentru a susține disciplina financiară și o viziune ambițioasă de dezvoltare.

Provocări și soluții pentru reducerea deficitului bugetar

România se confruntă în 2025 cu un deficit bugetar foarte mare, rezultat în principal din „creșterea în cascadă a cheltuielilor publice în anul electoral 2024”. Cosmin Marinescu subliniază că acest dezechilibru fiscal este consecința unor politici care au neglijat sustenabilitatea pe termen lung și s-au bazat pe proiecții nerealiste ale veniturilor și cheltuielilor.

În contextul unei creșteri economice mult mai slabe decât se anticipase inițial, acesta atrage atenția asupra necesității unor măsuri urgente și clare de ajustare bugetară. Totodată, el recomandă ca aceste corecții să fie aplicate cu prudență, pentru a nu agrava situația economică, dar fără a amâna responsabilitatea fiscală esențială pentru stabilitatea finanțelor publice pe termen lung.

Nu există soluții rapide. Ținta de 7% din PIB în 2025 și drumul spre sub 3% a deficitului bugetar

Nu există soluții rapide sau unice pentru reducerea deficitului bugetar, iar succesul depinde de un consens politic care să asigure implementarea coerentă a măsurilor, potrivit economistului. Acesta atrage atenția că pachetul de consolidare fiscală trebuie să evite impactul negativ asupra creșterii economice, preferând reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor fiscale prin reforme structurale și administrarea eficientă a resurselor.

Marinescu susține că ajustările trebuie să fie responsabile și de durată, pentru a câștiga credibilitate, ceea ce ar duce la scăderea costurilor de finanțare și ar sprijini sustenabilitatea datoriei publice.

Măsurile de consolidare fiscală propuse pentru atingerea țintei de deficit de 7% din PIB în 2025 trebuie evaluate în primul rând prin prisma credibilității lor. Aceasta este esențială pentru menținerea accesului României la finanțare și pentru controlul costurilor aferente, iar piețele financiare și partenerii externi monitorizează cu atenție voința politică și capacitatea de reformă.

El atrage atenția că deficitul de 7% este doar o etapă intermediară într-un proces pe termen lung, care vizează reducerea treptată a deficitului până sub 3% în 2031. Totodată, Marinescu subliniază că derapajele fiscale din 2024 au afectat credibilitatea și au crescut costurile de finanțare.

România se confruntă cu o colectare fiscală ineficientă, nu neapărat cu taxe mari, iar schimbarea acestei situații necesită timp și reforme structurale, inclusiv instituționale, care să impună o disciplină financiară pe termen lung. „Ceea ce vedem astăzi nu este doar efectul unui mod defectuos de a construi bugetul, ci și consecința clară a derapajelor din anul electoral 2024”, amintește acesta.

O nevoie de reformă: o restructurare strategică a companiilor de stat

Riscurile întârzierii sau aplicării parțiale a măsurilor fiscale sunt majore și afectează întreaga economie. O posibilă retrogradare a ratingului de țară ar duce la creșterea costurilor de finanțare pentru stat și sectorul privat, scăderea încrederii investitorilor și restrângerea accesului la fondurile europene.

De asemenea, întârzierea consolidării fiscale pune presiune pe capacitatea statului de a finanța deficitul și datoria publică, în condițiile unui necesar ridicat de finanțare. În plus, volatilitatea pieței financiare și deprecierea leului pot intensifica inflația și reduce veniturile reale.

Politica monetară a BNR și reforma fiscală trebuie să se susțină reciproc pentru a menține stabilitatea economică. O consolidare fiscală fermă reduce presiunile inflaționiste și sprijină eforturile BNR. „Din perspectiva BNR, ca decident de politică monetară, consecvența în materie de consolidare fiscală ar furniza o „ancoră instituțională” credibilă pentru piață, care ar permite partajarea echitabilă a eforturilor de disciplină și ajustare”, mai punctează viceguvernatorul BNR.

Astfel, credibilitatea fiscală ar putea permite relaxarea politicii monetare în viitor, dar momentan este necesar un control strict al inflației fără a afecta creșterea economică.

Presiunea inflaționistă rămâne o provocare majoră, mai ales din cauza tensiunilor geopolitice și creșterii prețurilor la energie. Măsurile fiscale precum majorarea TVA pot crește inflația, iar BNR trebuie să evalueze atent impactul lor pe termen scurt și lung.

Prioritatea BNR este menținerea stabilității prețurilor și readucerea inflației în intervalul țintă, monitorizând evoluțiile regionale și deciziile altor bănci centrale pentru a adapta politica monetară corespunzător.

Listarea sau privatizarea companiilor strategice ar trebui să facă parte dintr-o strategie națională pe termen lung, nu doar să servească nevoi imediate de venituri bugetare. Aceste operațiuni nu reduc deficitul curent, ci pot ajuta la plata datoriei publice, iar vânzarea de active trebuie evitată ca soluție de ultimă instanță.

Companiile de stat au un rol strategic care depășește logica profitului, dar multe funcționează ineficient și afectează competitivitatea pieței. Prin Legea nr. 48/2025, sunt planificate listări și restructurări pentru creșterea eficienței și responsabilității acestora.

Reguli fiscale stricte și reformarea politicilor publice

Reducerea aparatului bugetar și a sporurilor poate aduce economii, dar acestea nu vor fi uriașe, deoarece cheltuielile de personal reprezintă sub 10% din PIB, iar majoritatea angajaților sunt în sectoare esențiale. Este important să se asigure sustenabilitatea financiară și corelarea creșterii salariilor cu nevoile bugetare.

Economii mai mari pot veni din reevaluarea investițiilor publice, unde există spațiu limitat, mai ales că multe proiecte sunt deja în derulare. Pe termen mediu, soluția reală este modernizarea și eficientizarea modelului bugetar și administrativ, inclusiv prin reforme teritoriale care să crească eficiența și dezvoltarea regională.

O reformă fiscală modernă trebuie să stabilizeze rapid bugetul pentru a recâștiga încrederea investitorilor și să implementeze reformele din Planul Bugetar-Structural pe termen mediu. Ea trebuie să asigure finanțarea cheltuielilor curente din venituri fiscale, să prioritizeze investițiile eficiente și să respecte echitatea fiscală, stabilitatea legislativă și o administrare fiscală mai bună.

Totodată, România trebuie să regândească politicile publice pentru a menține disciplina financiară și responsabilitatea fiscală pe termen lung.

Deficitul bugetar este o problemă structurală, influențată de guvernanța economică și politică, unde cheltuielile publice sunt adesea prioritare în detrimentul echilibrului fiscal.

Pentru soluții durabile, sunt esențiale reguli fiscale stricte, eventual constituționalizate, care să limiteze deficitul (ex: regula de 3% din PIB), și o educație economică solidă a cetățenilor și decidenților pentru a evita populismul și a înțelege că deficitele de azi sunt datoriile de mâine, conchide economistul.

Citește și: Patronul unui cunoscut club din Capitală, reținut de DIICOT. Avea droguri, lingouri de aur și bani în mai multe valute

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News