Declic, o nouă solicitare către Guvernul Orban

Andrei Itu / 28 ian 2020 / 14:43 Salveaza PDF Comentarii

Activiştii de mediu solicită Guvernului să trimită la UNESCO documentele necesare pentru includerea Roşiei Montane în patrimoniul mondial al organizaţiei.

'Includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO este parte a programului de guvernare. Nu mai putem accepta ca politicienii să spună una înainte de a ajunge la putere şi, mai apoi, să uite ce au promis. După ce a primit mesajele a 13.000 de membri Declic, premierul ne-a sunat şi ne-a spus că analizează situaţia. Nu mai e timp de analiză, patrimoniul naţional de la Roşia se degradează, iar termenul pentru depunerea actelor expiră pe 1 februarie. Prin urmare, cu ajutorul a sute de membri Declic, am afişat pe cel mai mare panou publicitar din centrul Bucureştiului un mesaj pentru Ludovic Orban: ne trădezi sau semnezi pentru Roşia Montană? Vrem să ştie o lume întreagă că o promisiune dată nu poate fi întoarsă fără grave consecinţe. Şi mai ales, că încălcarea cuvântului dat nu poate fi iertată când te numeşti Ludovic Orban şi când ai promis unei ţări întregi schimbare', a declarat Roxana Pencea Brădăţan, reprezentantul comunităţii Declic, într-un comunicat de presă, transmis marţi.

13.000 de membri Declic, e-mailuri către Ludovic Orban

 

Potrivit sursei citate, peste 13.000 de membri ai Comunităţii Declic au trimis e-mailuri către prim-ministrul Ludovic Orban, prin care solicită reluarea procedurii de includere a Roşiei Montane în patrimoniul mondial UNESCO. Documentele necesare acestei proceduri pot fi transmise către UNESCO până la 1 februarie, termenul limită până la care România mai poate cere discutarea dosarului Roşia Montană în următoarea sesiune a Comitetului Internaţional.

'Dacă UNESCO nu este notificat de Guvernul României până la finalul săptămânii, atunci tot procesul de includere a Roşiei Montane va fi blocat pe termen nedeterminat. Până anul viitor va expira raportul experţilor, caz în care procesul de înscriere va trebui reluat de la zero. Aceasta ar însemna un dezastru total pentru construcţiile istorice care se distrug de la o zi la alta', atrag atenţia activiştii de mediu. În mandatul fostului ministru al Culturii, George Ivaşcu, România a solicitat UNESCO suspendarea procedurilor, chiar în timpul sesiunii de evaluare, spre marea surprindere a delegaţilor internaţionali. Recent, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a afirmat că procedura de includere în Patrimoniul UNESCO a zonei Roşia Montană trebuie reluată în mod clar, o decizie în legătură cu oportunitatea acestui moment urmând a fi luată la nivelul Guvernului.

Valoarea Roșiei Montane

 

'Valoarea zonei Roşia Montană este recunoscută deja de forurile internaţionale şi naţionale, iar procedura de includere în Patrimoniul UNESCO trebuie reluată în mod clar. În urma consultărilor interministeriale se va lua o decizie la nivelul Guvernului legată de oportunitatea momentului reluării procedurilor de înscriere a dosarului', a precizat Gheorghiu, într-un comunicat de presă, transmis luni.

În perioada următoare, Ministerul Culturii va finaliza procedurile pentru clasarea clădirilor istorice valoroase de la Roşia Montană, cum ar fi biserici, amenajări hidrotehnice (lacuri cu baraje) ş.a, astfel încât acestea să poată fi restaurate. De asemenea, vor fi reluate demersurile pentru transferul Muzeului Mineritului Aurifer de la Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri la Ministerul Culturii pentru a-l putea dezvolta şi pune în valoare.

Institutul Naţional al Patrimoniului va lansa proiectele de restaurare pentru monumentele istorice de la Roşia Montană, prin Programul Naţional de Restaurare, primele obiective propuse pentru a fi restaurate urmând a fi casele parohiale reformată şi greco-catolică. Conform experţilor internaţionali, Roşia Montană îndeplineşte cinci dintre criteriile stabilite de UNESCO pentru ca un sit să fie înscris în Lista Patrimoniului Mondial. Încadrarea propusă în urma evaluărilor înscrie Roşia Montană în categoria 'peisaj cultural'.

Roşia Montană este celebră pentru galeriile săpate direct în munte, ce însumează mai mult de 80 de kilometri, iar şapte kilometri dintre acestea datează din Antichitate, alcătuind cel mai vast şi mai important sistem de exploatare minieră cunoscut în lumea romană, conform Agerpres.

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.29