De Ce plătim pentru autostrăzi de trei ori mai mult decât Bulgaria
România plătește pentru un kilometru de autostradă construit de trei ori mai mult decât Bulgaria, în timp ce, raportat la suprafețele țărilor, vecinii de la sud de Dunăre au de două ori mai mulți kilometri de autostradă decât noi. Aceste date reies dintr-un raport al Consiliului Concurenței, publicat în exclusivitate de
În raport se arată că prețul de construcție este influențat decisiv de oligopolurile înregistrate de piața materialelor, unde un număr mic de producători controlează anumite segmente (oțel, beton, lianți hidraulici rutieri, filer).
Prețul mediu pentru un km de autostradă construit în România în zona de șes este de 6,9 milioane euro/km, aproape triplu față de valoarea estimată pentru Bulgaria (2,4 milioane de euro/km) în aceeași zonă de relief.Densitate dublă de autostrăzi pentru bulgari
La o suprafață totală a țării de aproape 111.000 km pătrați, Bulgaria a dat în exploatare 562 km de autostradă. În timp ce România, la o suprafață totală a țării de aproape 239.000 km pătrați, a dat în exploatare numai 550 km de autostradă.
România ocupă locul 27 din 31 de țări europene, în clasamentul densității autostrăzilor, cu 1,5 km autostradă/1000Km2, în timp ce media continentală este de 35 km/1000Km2. Nici în sud-estul Europei, unde media este de 2,3 km/1000Km2, nu stăm prea bine. România ocupă ultima poziție din cele nouă state analizate.
Cele mai reduse costuri de construcție au fost înregistrate la proiectele implementate în Germania, Grecia, Spania și Polonia.De ce plătim atât de mult
Consiliul Concurenței a identificat patru disfuncții în procesul de atribuire a lucrărilor, din cauza cărora prețurile au crescut:
- Asocierile între constructori la licitații și executarea lucrărilor. Aceste practici sunt frecvente și reprezintă o caracteristică a pieței. "Deși legale conform legislației privind achizițiile publice, din prisma concurenței, pot conduce la disfuncționalități ale pieței", arată Consiliul Concurenței. Asocierile favorizează schimbul de informații sensibile între participanți și limitează concurența între ofertanți. De asemenea, în cadrul acestor acorduri, capacitatea părților de a lua decizii în mod independent este diminuată considerabil, se mai arată în raport.
- Încheierea de acte adiționale la contractul inițial. În urma acestei practici, câștigătorul licitației realizează lucrarea la o valoare care o depășește pe cea a ofertelor depuse de concurenți, ceea ce "poate constitui o disfuncționalitate a pieței". În acest caz, Consiliul recomandă autorităților contractante "să evite situațiile ce implică încheierea de acte adiționale la contractele inițiale".
- Încheierea de acorduri pe termen lung. "Deși permise de legislația privind achizițiile publice, încheierea de acorduri pe termen lung poate avea ca efect blocarea pieței, având în vedere faptul că acestea se încheie pe perioade mari, respectiv de până la patru ani", transmite Consiliul Concurenței.
- Derularea concomitentă a mai multor contracte de lucrări de constructii de drumuri, fără a dispune în mod real de resursele necesare. Consiliul se referă la faptul că firmele de construcții pot derula în același timp mai multe contracte de execuție de lucrări sau se pot prezenta în același timp la mai multe licitații, chiar dacă nu dispun de resursele necesare - forță de muncă, utilaje, materii prime și materiale. "Faptul că o întreprindere nu dispune de utilajele necesare (în proprietate sau închiriate) pentru realizarea tuturor lucrărilor în care este angajată sau pentru care a depus oferta poate conduce la disfuncționalități ale pieței, prin întârzieri în executarea lucrărilor și implicit, creșterea costurilor acestora", se mai arată în document.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
