Babicul de Buzău a primit certificarea Indicaţie Geografică Protejată (IGP), prin înscrierea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, a transmis joi Asociaţia "Babicul de Buzău", printr-un comunicat.
Buzăul, un ținut al contrastelor care dă naștere unei tradiții gastronomice unice
"Buzăul este un ţinut al contrastelor armonioase: de la solurile nisipoase ale teraselor de luncă, unde ardeiul iute prinde acea iuţeală inconfundabilă, până la pădurile de stejar din Subcarpaţi, care împrumută lemnul lor nobil pentru afumarea lentă şi aromată a babicului. Acesta este un tărâm unde istoria şi legenda se împletesc firesc - de la vechile poveşti ale boierilor ce ospătau împăraţi, până la mâinile dibace ale artizanilor locali care, generaţie după generaţie, au desăvârşit arta preparării acestui produs, transformându-l într-o adevărată emblemă a locului. Esenţa 'Babicului de Buzău' stă în răbdarea şi măiestria producătorilor locali, care transformă ingredientele simple într-o delicatesă inimitabilă prin gesturi migăloase, transmise din generaţie în generaţie", notează asociaţia.
Conform Anei Maria Mircea, preşedintă a Asociaţiei pentru Promovarea Babicului de Buzău, certificarea este a întregii comunităţi ce a păstrat vie tradiţia Babicului de Buzău şi tuturor producătorilor ce au transmis această reţetă din generaţie în generaţie.
De la rețetă tradițională la ambasador european
"Ne-am dorit să arătăm că un produs tradiţional românesc poate îndeplini cele mai exigente standarde europene şi poate deveni un ambasador autentic al României. (...) În cadrul Asociaţiei pentru Promovarea Babicului de Buzău am reuşit să construim o comunitate care reuneşte producători, experţi, instituţii şi susţinători ai tradiţiilor locale în jurul unui obiectiv comun: protejarea şi promovarea identităţii gastronomice a regiunii. Privim această recunoaştere europeană ca pe o responsabilitate de a continua să valorificăm patrimoniul local, inclusiv prin proiecte culturale şi editoriale dedicate istoriei şi poveştilor care stau în spatele Babicului de Buzău şi ale altor produse reprezentative ale zonei", a subliniat preşedinta asociaţiei.
Asociaţia "Babicul de Buzău" reuneşte câţiva dintre producătorii locali ce au fost implicaţi în certificarea IGP a produsului.
În anul 2023, mai mulţi producători din industria alimentară au anunţat că vor depune la Comisia Europeană documentaţia pentru înregistrarea Babicului de Buzău ca produs cu denumire şi indicaţie geografică protejată. La nivelul judeţului Buzău există, potrivit Direcţiei Agricole, un singur produs care se bucură de protecţie din punct de vedere al denumirii şi indicaţiei geografice, şi anume Cârnaţii de Pleşcoi, produşi în localitatea Pleşcoi din comuna Berca.
Ce acordă înregistrarea ca indicaţie geografică
Conform reglementărilor Comisiei Europene, înregistrarea ca indicaţie geografică acordă o protecţie amplă denumirilor înregistrate, funcţionând ca drept de proprietate intelectuală pentru produsele care au o origine geografică specifică şi care deţin calităţi sau o reputaţie datorate originii respective.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), "Babic de Buzău" a devenit astfel cel de-al 17-lea produs românesc protejat la nivelul Uniunii Europene.
Ce este produsul "Babic de Buzău
Produsul "Babic de Buzău" este un salam crud-uscat, presat, cu gust picant, realizat din cărnuri de calitate superioară (bucăţi de carne din care se îndepărtează fragmentele de os, grăsimea moale, flaxurile, ligamentele, tendoanele, vasele mari de sânge şi părţile sângerate) de porc şi vită, utilizate în părţi egale porc şi vită, maturate prin sărare uscată, tocate la dimensiunea de 10 mm, condimentate şi introduse în intestine naturale de vită. Ingredientele folosite la condimentare: boia dulce, boia iute, ardei iute. Amestecul introdus în intestine naturale de vită este supus afumării cu lemn de esenţă tare, presării, maturării şi uscării (minim 20 de zile) la rece.
Aria geografică a produsului "Babic de Buzău" IGP cuprinde unitatea administrativ-teritorială a judeţului Buzău. Etapele fabricării produsului sunt: recepţia materiilor prime, a ingredientelor şi a materialelor auxiliare, tranşarea carcaselor şi a pieselor, sărarea uscată, tocarea, umplerea membranelor, zvântarea şi afumarea la rece a batoanelor cu lemn de esenţă tare, presarea, maturarea şi uscarea se desfăşoară în aria geografică delimitată.
Povestea sa începe în jurul anului 1900. Tradiţia continuă să fie transmisă din generaţie în generaţie, aducând cu sine o fărâmă din istoria locului.
În topul celor mai apreciate salamuri din lume
În 2017, acesta a fost inclus în topul celor mai apreciate salamuri din lume de către TasteAtlas, ocupând locul 7, iar în 2023, a primit o stea de aur "Superior Taste Award" din partea International Taste Institute din Bruxelles, confirmând astfel calitatea şi gustul său autentic.
Celelalte 16 produse agroalimentare româneşti care beneficiază deja de protecţie europeană sunt: Magiun de prune de Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Telemea de Sibiu, Cârnaţi de Pleşcoi, Caşcaval de Săveni, Salata cu icre de ştiucă de Tulcea, Telemea de Ibăneşti, Salată tradiţională cu icre de crap, Plăcintă dobrogeană, Pită de Pecica, Salinate de Turda, Sardeluţă marinată fabricată potrivit tradiţiei din România, Cârnaţi din topor din Vâlcea, Batog de Sturion.
În prezent, România mai are 13 produse agroalimentare aflate în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene, notează Agerpres.