Pactul Verde European rămâne în centrul politicilor Uniunii Europene, însă intră într-o nouă etapă, în care accentul este pus pe competitivitate, industrie și prețuri accesibile la energie, a spus Oana Niculescu, political reporter la Reprezentanța Comisiei Europene în România. Aceasta a explicat, în exclusivitate pentru DCNews, ce presupune această revizuire și cum arată noua direcție a Green Deal-ului, în contextul schimbărilor climatice.
„Funcționăm ca o punte între Bruxelles și București. Suntem o echipă care încearcă să crească înțelegerea specificului României printre serviciile Comisiei Europene de la Bruxelles și să comunicăm într-o măsură mai accesibilă și mai activă despre politicile europene și să le localizăm în România”, a precizat, în exclusivitate pentru DCNews, Oana Niculescu, political reporter la Reprezentanța Comisiei Europene în România.
Pactul Verde European, cunoscut și drept „Green Deal”, nu este abandonat de Uniunea Europeană, a afirmat Oana Niculescu, ci trece printr-o etapă de revizuire, „un facelift”, așa cum a spus aceasta.
Accentul cade tot mai mult pe competitivitatea industriei, prețurile la energie și sprijinirea statelor membre în procesul de tranziție, a precizat Oana Niculescu. Aceasta a explicat, la conferința organizată de DC Media Group, „Schimbările climatice și impactul în economie”, vineri, 11 septembrie, ce se întâmplă cu obiectivele climatice ale UE și cum a fost regândit Pactul Verde.
Ce se întâmplă cu Pactul Verde (Green Deal)
„Ce se întâmplă cu toate obiectivele pe care ni le-am setat pentru protejarea climei și a mediului înconjurător? El (n.r. Pactul Verde European) există, însă a primit un soi de 'facelift', o conștientizare că trebuie să ne concentrăm pe a dezvolta avantajele competitive ale Uniunii și ale fiecărui stat membru în parte. Și atunci, am făcut o revizuire. Ne-am uitat la Pactul Verde European ca la o bază și am făcut o analiză în care putem să îl întărim în zonele unde aveam anumite slăbiciuni.
Ne concentrăm, în următorul mandat, pe punerea în aplicare a legislației pe care o avem, care ne setează o traiectorie către această neutralitate climatică la mijlocul secolului. Și nu oricum, ci întărind acele zone unde am identificat niște slăbiciuni: am venit cu inițiative pentru o industrie curată, adică să ajutăm acele industrii energofage în tranziția pe care ne-o dorim către emisii mai reduse, dar și cu costurile de rigoare, și atunci ne-am concentrat pe modul în care să susținem această tranziție într-un mod competitiv.
Am venit cu inițiative pentru accesibilitatea prețurilor la energie pentru cămine și industrii - un subiect extrem de sensibil, în special pentru România. Dar și pentru Europa e aceeași situație. Și ne-am concentrat pe anumite instrumente pentru acele sectoare, la fel de consumatoare de hidrocarburi, care sunt expuse, de exemplu, practicilor de comerț neloiale, și care trebuie să treacă prin această tranziție în același timp și prin presiunile concurenței globale.
Ne pregătim pentru viitorul cadru financiar multianual, adică bugetul UE pe următorii ani. Ne-am simplificat bugetul, l-am făcut mult mai robust, am învățat lecțiile exercițiului anterior și direcționăm fondurile acolo unde este cea mai mare nevoie. Vorbim despre cea mai ambițioasă propunere de până acum - este încă pe masa statelor membre și rămâne de văzut care e rezultatul final. Propunerea CE atinge două trilioane, o sumă extraordinară - dar pe măsura provocărilor cu care ne confruntăm și care nu sunt puține”, a declarat Oana Niculescu, în exclusivitate pentru DCNews.
Schimbările climatice, pierderi uriașe pentru Europa
738 de miliarde de euro sunt pierderile economice provocate de fenomenele meteorologice extreme între 1980 și 2023, a punctat Oana Niculescu.
„Schimbările climatice sunt provocarea definitorie a următoarelor decade și suntem conștienți de asta. Este o realitate mult prea frecventă în Europa, din păcate. Europa se încălzește de două ori mai rapid decât media globală. În 2024, am înregistrat o creștere cu 1,4 grade Celsius, o realitate care e mult prea frecventă în România: secete, inundații, alunecări de teren, tot felul de fenomene.
O cifră care ne-a îngrozit: ne-am uitat între anii 1980-2023 și am calculat care sunt pierderile economice asociate fenomenelor meteorologice extreme și am ajuns la 738 de miliarde de euro, dintre care 22% este numai în ultimii trei ani. Vorbim despre pierderi economice care se intensifică.
Pierderi economice din cauza schimbărilor climatice/ conferință DCNews
44% dintre pierderi sunt cauze de inundații, 29% de furtuni/grindină, iar 19% din cauza valurilor de căldură, asociate și cu cel mai mare număr de decese. Vorbim despre pierderi semnificative, cu adevărat! Sunt bani care nu se duc în societățile noastre, ci 'pe apa sâmbetei' Anul 2025 a fost un sezon record pentru incendiile de vegetație și este la fel de șocant ca suma acestor pierderi”, a mai punctat Oana Niculescu.
Clima schimbă regulile jocului pentru economie și industrie
„Specialiștii Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbările Climatice (IPCC) spun că, dacă nu schimbăm ceva în politicile publice, costul inacțiunii va fi unul pe care nu ni-l putem permite. Riscurile schimbărilor climatice nu mai țin de o politică de mediu, ci sunt niște riscuri sistemice structurale, care ne afectează societățile așa cum le știm noi. Fenomenele distrug infrastructura, comunități, cămine și vieți omenești.
Riscurile se amplifică reciproc, sunt multidimensionale și nu mai țin, pur și simplu, de o protecție a mediului, ci de politică de securitate economică, de securitate alimentară - dacă ne gândim la agricultură -, de securitate industrială. Nu mai putem aborda protecția mediului și schimbările climatice dintr-o perspectivă pur tradițională de politici economice, așa cum le știm dintotdeauna.
(...) În cadrul Uniunii Europene, conștientizăm de foarte mult timp această luptă și am încadrat-o în mijlocul politicilor pe care le dezvoltăm la Bruxelles. Și am dezvoltat o arhitectură robustă de luptă împotriva schimbărilor climatice. Pe de o parte, luptăm împotriva acestora, și, pe de altă parte, tranziția și sistemul de reglementare pe care le propunem sunt de modernizare, de transformare. Nu ne dorim să rupem legătura cu stilul de viață de dinainte, care ne-a adus dezvoltare economică, ci să retransformăm economiile noastre astfel încât să luptăm împotriva schimbărilor climatice creând prosperitate, un nou tip de economie, de industrie, de societate, care să prospere și fără consumul necontrolat al resurselor, în special al celor finite”, a mai precizat Niculescu.
Ea a amintit, în acest context, cazul Broșteni, „unul pentru care România a primit fonduri din partea mecanismului Restore, 12,75 de milioane de euro”.
„Sperăm că acest tip de evenimente vor fi din ce în ce mai puține”, a conchis Oana Niculescu.