Pe 20 iulie, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, una dintre cele mai importante figuri ale Vechiului Testament. Sărbătoarea este marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox, iar în jurul acestei zile s-au păstrat numeroase tradiții, obiceiuri și credințe populare legate de ploaie, recolte, fulgere și pomenirea celor morți.
Sfântul Ilie este cunoscut drept făcător de minuni, aducător de ploaie în vreme de secetă și ocrotitor al aviatorilor. În credința populară românească, el este descris ca stăpân al tunetelor și fulgerelor, care străbate cerul într-un car de foc.
Sfântul Ilie s-a născut în Tesvi, în ținutul Galaad, într-o familie de preoți din seminția lui Aaron. Numele de Tesviteanul provine chiar de la localitatea în care a venit pe lume, notează crestinortodox.ro.
A trăit cu mai bine de 800 de ani înainte de nașterea lui Iisus Hristos, în timpul regelui Ahab, conducător al Regatului Israel. Perioada în care a trăit a fost una marcată de idolatrie și de îndepărtarea multor oameni de credința în Dumnezeu.
Potrivit tradiției, Dumnezeu l-a ales pe Ilie pentru a apăra credința și pentru a-i mustra pe cei care se închinau zeului Baal. Curajul său l-a transformat într-unul dintre cei mai respectați proroci ai Vechiului Testament.
Biserica îi acordă o cinstire aparte. Ziua sa este însemnată cu roșu în calendar, o distincție rară în cazul prorocilor.
Legenda nașterii Sfântului Ilie
Tradiția spune că tatăl său, preotul Sovac, ar fi avut o vedenie în ziua nașterii copilului. Acesta ar fi văzut oameni îmbrăcați în alb care l-au înfășat pe prunc în scutece de foc și i-au dat să guste o flacără.
Această imagine simbolizează râvna pentru Dumnezeu și puterea credinței care i-au marcat întreaga viață.
Cum l-a înfruntat Sfântul Ilie pe regele Ahab
Regele Ahab s-a căsătorit cu Isabela, prințesă feniciană care se închina lui Baal. Influențat de aceasta, conducătorul i-a îndemnat pe israeliți să abandoneze credința strămoșească și să se închine idolilor.
Sfântul Ilie a condamnat public aceste practici și a încercat să îi întoarcă pe oameni către Dumnezeu.
Potrivit Scripturii, el i-a spus regelui: „Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel, înaintea Căruia slujesc eu; în aceşti ani nu va fi nici rouă, nici ploaie decât numai când voi zice eu!”
După această profeție, seceta a cuprins țara timp de trei ani și jumătate.
Minunile atribuite Sfântului Ilie
Relatările biblice și tradiția Bisericii amintesc mai multe minuni asociate cu Sfântul Ilie.
În timpul retragerii sale la pârâul Cherit, corbii i-au adus hrană. Mai târziu, un înger l-a întărit în drumul spre Muntele Horeb.
Prin rugăciune, a oprit ploaia pentru trei ani și jumătate, iar apoi a cerut din nou ploaie pentru a pune capăt secetei.
Tot el a înmulțit făina și untdelemnul unei văduve din Sarepta Sidonului și i-a readus la viață fiul.
Una dintre cele mai cunoscute minuni este cea de pe Muntele Carmel, unde a chemat foc din cer peste jertfa adusă lui Dumnezeu și a arătat poporului că Dumnezeul lui Israel este Dumnezeul cel adevărat.
De ce este asociat Sfântul Ilie cu ploaia și furtunile
În multe zone din România, Sfântul Ilie este considerat stăpânul tunetelor și al fulgerelor. Tradiția populară spune că el străbate cerul într-un car de foc și lovește diavolii cu un bici aprins.
Tot lui i se atribuie puterea de a trimite ploaia după perioade lungi de secetă, motiv pentru care agricultorii și oamenii de la sate îi cer ocrotirea pentru recolte.
Aceste credințe populare au apărut și din legătura puternică dintre proroc și episodul biblic al secetei și al revenirii ploii.
Sfântul Ilie și carul de foc
Potrivit tradiției creștine, Sfântul Ilie nu a trecut prin moarte asemenea celorlalți oameni.
El a fost ridicat la cer într-un car de foc, tras de cai de foc. Acest moment este unul dintre cele mai cunoscute episoade din viața sa și explică reprezentările iconografice în care apare într-un car în flăcări.
Biserica învață că Sfântul Ilie este viu în grija lui Dumnezeu și că s-a arătat alături de Moise la Schimbarea la Față a Mântuitorului, pe Muntele Tabor.
De ce este Sfântul Ilie ocrotitorul aviatorilor
În România, Sfântul Ilie este patronul spiritual al aviatorilor. El a fost ales ocrotitor al Aviației Române în anul 1913.
Legătura simbolică dintre Sfântul Ilie și aviație vine din tradiția ridicării sale la cer în carul de foc.
Din acest motiv, ziua de 20 iulie este și Ziua Aviației Române.
Ce tradiții se respectă de Sfântul Ilie
Sărbătoarea de pe 20 iulie este însoțită de numeroase obiceiuri populare.
În multe zone ale țării, oamenii evitau muncile agricole și activitățile grele din gospodărie. Se credea că nerespectarea zilei putea aduce grindină, furtuni sau pagube asupra recoltelor.
Credincioșii participă la Sfânta Liturghie și se roagă pentru sănătate, liniște și protecție.
De ce nu se mănâncă mere înainte de Sfântul Ilie
Una dintre cele mai cunoscute tradiții spune că primele mere nu trebuie consumate înainte de a fi binecuvântate și împărțite de pomană în ziua Sfântului Ilie.
În unele comunități exista credința că oamenii nu mâncau mere pentru a evita grindina mare cât fructele.
După sfințire, merele erau oferite rudelor, vecinilor sau persoanelor nevoiașe, iar abia apoi familia gusta din primele roade.
Gestul simboliza recunoștința pentru recolta primită și speranța unui an bogat.
Ce se împarte de Sfântul Ilie pentru spor și belșug
În tradiția populară, de Sfântul Ilie se împart mere, miere și alte fructe de sezon în memoria celor adormiți.
Mulți oameni duc aceste daruri la biserică pentru a fi binecuvântate, apoi le oferă de pomană.
Bătrânii spuneau că împărțirea roadelor este un semn de mulțumire pentru binecuvântările primite și o rugăciune pentru sănătate, prosperitate și recolte bogate.
Moșii de Sânt Ilie și pomenirea morților
Ziua Sfântului Ilie este legată și de pomenirea celor trecuți la cele veșnice.
În multe zone ale țării, femeile pregăteau pachete cu fructe și bucate pe care le ofereau de pomană pentru sufletele celor adormiți.
Există tradiții care amintesc în special de pomenirea copiilor decedați. În unele sate, femeile chemau copii străini și le ofereau mere căzute din pom, ca act de milostenie.
Obiceiul apicultorilor de Sfântul Ilie
Sfântul Ilie este considerat și ocrotitorul apicultorilor.
În trecut, în jurul datei de 20 iulie avea loc recoltarea mierii. Bărbații mergeau în stupină îmbrăcați în haine de sărbătoare și gustau apoi din mierea nouă alături de familie și vecini.
O parte din miere era dusă la biserică pentru binecuvântare și împărțită celor apropiați, în semn de recunoștință și speranță pentru un an roditor.
Pe cine felicităm de Sfântul Ilie
Peste 140.000 de români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Ilie. Cel mai întâlnit prenume masculin este Ilie, însă printre variantele răspândite se numără și Iliuță, Elias, Lică sau Ilieș.
În cazul femeilor, cele mai cunoscute nume sunt Ilinca, Iliana, Lia, Eliana sau Iliuța.
Pe 20 iulie, mii de familii își sărbătoresc astfel rudele și apropiații care poartă numele Sfântului Proroc Ilie sau derivate ale acestuia.