Bilanțul lui Ciprian Șerban:
Video:
Bilanțul lui Radu Marinescu:
Ministrul demisionar al Justiţiei, Radu Marinescu, a afirmat, luni, că, în momentul de faţă, România are poate cea mai independentă justiţie din istoria sa.
"Aş vrea să vă spun (...) că, în momentul de faţă, România are poate cea mai independentă justiţie din istoria sa. Legile din 2022, care au făcut obiectul unor discuţii în spaţiul public, consacră o arhitectură instituţională a justiţiei prin care aceasta se autoguvernează, astfel încât deciziile care sunt luate cu privire la cariera magistraţilor, responsabilitatea disciplinară a magistraţilor sunt luate la nivelul organismelor de conducere din cadrul justiţiei, fără interferenţă politică, ceea ce eu consider că reprezintă un lucru care, dacă este exercitat cu bună credinţă şi în interesul societăţii, este benefic, pentru că justiţia, repet, trebuie să fie şi să rămână una independentă", a declarat Radu Marinescu, în cadrul unei conferinţe de presă în care şi-a prezentat bilanţul activităţii de la Ministerul Justiţiei.
El a adăugat că o preocupare în mandatul său a fost digitalizarea sistemului judiciar.
"Discutăm foarte mult de eficienţa justiţiei, discutăm foarte mult de timpii în care se soluţionează procesele, discutăm de celeritate şi de aşteptările cetăţeanului. Nu putem face acest lucru în condiţiile în care reuşim deocamdată să asigurăm un personal strict necesar pentru activitatea din justiţie, dar, totuşi, în perspectivă, insuficient pentru volumul foarte mare de cauze, dacă nu mergem în direcţia digitalizării şi - chiar mai mult - în direcţia utilizării unor instrumente de inteligenţă artificială în actul de justiţie, bineînţeles cu o responsabilitate atât etică, cât şi de stabilirea unui nivel până la care instrumentele de inteligenţă artificială pot să fie implicate în actul de justiţie. Procesul de digitalizare, atâta timp cât am fost ministru al Justiţiei, s-a bucurat de o investiţie istorică, de peste 850 de milioane de lei în activitatea de implementare a acestor sisteme tehnologice. Peste 50 de milioane de lei au fost utilizate pentru a reface reţelele LAN la instanţele din toată ţara şi s-a introdus un prim element de inteligenţă artificială, aşa numitul speech-to-text, un instrument care permite preluarea automată a vorbirii şi transferarea în text, câştigând timp foarte important în durata actului de justiţie, a arătat Marinescu.
Potrivit acestuia, este în pregătire un asistent digital al magistratului care va ajuta în activitatea de evaluare a unei cauze.
"Pregătim un asistent digital al magistratului care ne va permite să punem la dispoziţia specialiştilor noştri - judecători şi procurori - un instrument de prelucrare a informaţiei foarte rapid, care, de asemenea, să-i ajute în activitatea de evaluare a unei cauze şi să le permită să exercite deliberarea pe baza unui conţinut deja pregătit în anumite limite de un instrument de inteligenţă artificială. Am dotat peste o mie de săli de judecată cu tehnologie de ultimă oră. Aici vorbesc inclusiv de dotarea cu laptopuri, de dotarea cu foarte multe instrumente de tehnologie care, de asemenea, ajută actul de justiţie. Nu vă ascund că gândim în perspectivă, inclusiv o realizare a unei justiţii la distanţă, prin videoconferinţă, pentru mai multe domenii ale dreptului unde aceasta este posibilă, tocmai ca să permitem accesul mai rapid la instanţă mai eficace şi să dinamizăm puţin actul de justiţie, acolo, evident, unde se poate", a mai spus Marinescu.
Ministrul demisionar al Justiţiei, Radu Marinescu, a afirmat că procedura de selecţie a şefilor marilor parchete a avut o anvergură "nemaiîntâlnită" până în momentul de faţă în România, aceasta desfăşurându-se "într-un mod transparent".
Radu Marinescu şi-a prezentat luni, într-o conferinţă de presă, bilanţul activităţii la Ministerul Justiţiei, context în care a vorbit despre procedura de selecţie a procurorilor de rang înalt, conducători ai marilor parchete.
"O procedură care a avut o anvergură nemaiîntâlnită până în momentul de faţă în România. Au fost 18 candidaţi eligibili pentru opt poziţii de conducere la nivelul Parchetului General, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Organizate şi Terorismului, o procedură pe care am desfăşurat-o într-un mod transparent. Interviurile au fost publice, au avut o consistenţă deosebită, au implicat participarea unei comisii obiective din care au făcut parte trei procurori şi, pentru prima dată, pentru a întări transparenţa, pentru prima dată, accentuez, toate motivele de selecţie au fost prezentate public, au fost accesibile publicului, astfel încât puteau să facă obiectul şi să fie punctul de plecare al unor discuţii de substanţă, de conţinut, cu privire la motivele unei astfel de selecţii. La capătul drumului, domnul preşedinte al României a validat aceste propuneri, cu excepţia uneia singure, şi asta face parte din mecanismul instituţional stabilit de lege. Prin acest mecanism s-a dat o eficienţă instituţională calităţii ministrului Justiţiei de persoană sub autoritatea căruia se desfăşoară activitatea procurorilor", a declarat Radu Marinescu.
El a adăugat că a încercat să aibă o poziţie echilibrată, rezonabilă, imparţială, tocmai pentru a transmite societăţii mesajul că justiţia trebuie să fie şi să rămână independentă.
"Cu toate acestea, am fost întotdeauna extrem de atent ca exercitarea unei astfel de condiţii constituţionale să se facă cu responsabilitate, transmiţând ferm parchetelor necesitatea de a combate infracţionalitatea, de a fi mai prezente în spaţiul public pentru a apăra drepturile şi libertăţile, dar niciodată nu am interferat cu actul de justiţie, iar, public, am căutat întotdeauna să am o poziţie echilibrată, rezonabilă, imparţială, tocmai pentru a transmite societăţii mesajul că justiţia trebuie să fie şi să rămână una independentă", a spus Radu Marinescu.
Bilanțul lui Florin Manole:
Fostul ministru al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Florin Manole, a declarat, luni, la conferinţa de bilanţ, că a condus instituţia într-o perioadă cu probleme economice şi sociale, astfel încât deficitul bugetar să nu genereze un dezastru social, precizând că nu a fost un ministru al concedierilor.
"Am condus Ministerul Muncii într-o perioadă cu cunoscute probleme economice şi sociale şi am făcut totul pentru ca deficitul bugetar să nu genereze un dezastru social. Am fost ministrul Muncii şi al Solidarităţii Sociale, nu al concedierilor. Deşi a fost o perioadă dificilă din punct de vedere al resurselor publice, am realizat foarte multe lucruri", a spus Manole.
Potrivit acestuia, mandatul său a fost caracterizat de solidaritate şi muncă, fiind aprobate 70 de acte normative, dintre care 53 de proiecte au fost finalizate şi în curs de aprobare.
"Am avut în această perioadă şapte direcţii majore de acţiune. Am încercat să fim solidari, nu solitari. Avem toleranţă zero pentru munca la negru, pentru abuzuri şi pentru fraudele din sistem. Resursele europene au fost direcţionate acolo unde este cea mai mare nevoie. Am dat mai multe şanse pe piaţa muncii. Am lucrat pentru un minister mai suplu, mai eficient, pentru protecţie şi reintegrare pentru victimele traficului de persoane şi pentru parteneriate externe cu rezultate pentru românii de pretutindeni", a afirmat fostul ministru.
Acesta a vorbit, pe scurt, de pachetul de solidaritate, un proiect pentru peste trei milioane de beneficiari, pensionari, copii cu dizabilităţi, mame care îngrijesc singure unu, doi sau mai mulţi copii.
Printre realizările mandatului său, Manole a enumerat: voucherele pentru consumatorii aflaţi în risc de sărăcie energetică de care beneficiază peste 700.000 de gospodării şi milioane de oameni; un sprijin de urgenţă pentru peste 2.500 de familii în valoare de peste 40 de milioane de lei, mărirea alocaţiei de hrană pentru adulţi şi copiii din serviciile sociale, cu accent pe persoanele vârstnice şi adulţii cu dizabilităţi.
Manole a amintit, de asemenea, de plata salariilor restante pentru mii de angajaţi de la Damen Mangalia, Liberty Galaţi şi Romero.
"Am promis oamenilor de acolo că vom fi vocea lor la Bucureşti şi transmit pe această cale miniştrilor Economiei şi Apărării că trebuie să facă totul pentru a salva aceste companii, pentru a salva aceste locuri de muncă şi pentru a susţine profesioniştii care lucrează acolo, în companiile de care statul român şi societatea românească, în general, au nevoie. Am dat şi ajutoare de urgenţă pentru peste 1.050 de persoane afectate de intrarea în faliment a Şantierului Naval Mangalia. Este un proiect pus deja în transparenţă, care ar trebui să intre în vigoare pentru a preîntâmpina problemele sociale dacă Ministerul Economiei şi Ministerul Apărării nu vor reuşi între timp să găsească o soluţie. Era nevoie să avem în anticipare o soluţie pentru componenta socială a acestei probleme", a adăugat fostul ministru.
Acesta a subliniat că, pe timpul mandatului, a militat pentru toleranţă zero pentru munca la negru, abuzuri şi fraudă.
"Agenţia Naţională pentru Protecţia Persoanelor cu Dizabilităţi a realizat în această perioadă peste 72.000 de reevaluări, care au dus la identificarea a 8.750 de certificate care nu trebuiau să fie acordate şi pentru care s-a decis neîncadrarea în grad de handicap. Dar pentru că obiectivul nostru n-a fost doar lupta cu frauda, ci şi justiţia socială, peste 11.000 de persoane care trebuiau să aibă, conform realităţilor medicale, un grad de încadrare superior au primit acest grad de încadrare", a precizat Manole.
El a mai spus că Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a realizat peste 7.000 de misiuni de control, care s-au soldat cu mai mult de 460 de sancţiuni.
"E vorba despre controale şi sancţiuni acolo unde serviciile sociale trebuiau îmbunătăţite. La Inspecţia Muncii s-au realizat 74.101 controale, iar valoarea totală a sancţiunilor a fost de peste 172 de milioane de lei", a mai afirmat Manole.
Conform acestuia, pe timpul mandatului ministerial, au fost atinse 27 de ţinte şi jaloane din PNRR, dintre care 21 sunt îndeplinite deja, şapte sunt în curs de îndeplinire, cele mai cunoscute fiind legea salarizării şi digitalizarea în domeniul muncii şi protecţiei sociale, dar şi opt proiecte din fonduri europene în curs de implementare.
"Aş sublinia în primul rând proiectul despre servicii comunitare integrate din peste 2.000 de localităţi rurale din această ţară, un proiect de peste patru miliarde de lei cu finanţare de la Uniunea Europeană, prin care peste 400.000 de cetăţeni vârstnici, copii cu risc de abandon şcolar, mame singure au acces la servicii sociale", a exemplificat fostul ministru.
O altă componentă din mandatul la Ministerul Muncii a fost legată de mai multe şanse pe piaţa muncii. "Programul 'Primul loc de muncă' este extrem de important şi merită subliniat. Este un program prin care subvenţionăm peste 20.000 de tineri pentru a-şi găsi un prim loc de muncă, pentru a se integra în piaţa muncii şi pentru a răspunde astfel, într-o bună măsură, nevoii ca tinerii cu care termină studiile să se integreze în piaţa muncii", a explicat Florin Manole.
El a amintit, în context, de creşterea salariului minim pe economie la 4.325 lei lunar, începând cu 1 iulie 2026, "o politică publică de care vor beneficia peste 900.000 de oameni care lucrează".
Manole a mai declarat că a reformat comitetele sectoriale pentru ca standardele ocupaţionale să reflecte nevoile din piaţa muncii. "Aici este vorba despre o solicitare constantă a antreprenorilor, a mediului de afaceri, iar noi, Ministerul Muncii, trebuie să asigurăm un echilibru între cei care lucrează şi cei care conduc companii, pentru că până la urmă, economia are nevoie de ambele părţi", a arătat Manole.
Acesta a mai bifat, în cadrul conferinţei, un alt punct, referitor la Legea transparenţei salariale, care implementează o directivă europeană, finalizată şi trimisă spre adoptare.
De asemenea, a fost finalizat textul pentru munca pe platformele digitale, o altă directivă europeană care trebuie implementată.
În acelaşi timp, modernizarea serviciului public de ocupare este obiectivul unui alt proiect european al Agenţiei Naţionale de Ocuparea Forţei de Muncă, care presupune peste 280.000 de persoane să fie consiliate pentru integrarea în piaţa muncii, iar 70.000 de persoane să-şi găsească un loc de muncă.
Fostul şef de la Muncă a enumerat şi alte acte normative din timpul mandatului său, printre care cele privind: subvenţiile pentru mamele cu trei sau mai mulţi copii şi pentru victimele traficului de persoane; ordonanţa de urgenţă referitoare la lucrătorii străini; protecţia şi reintegrarea pentru victimele traficului de persoane etc.
Cât priveşte reorganizarea Ministerului Muncii, Florin Manole a precizat că actul normativ este în transparenţă decizională. "Reorganizăm ministerul şi deconcentratele, întărim funcţia de control a ministerului, înjumătăţim numărul de posturi de conducere şi reducem astfel cheltuielile cu personalul, dar şi cheltuielile cu chiriile plătite de minister", a precizat Manole.
Noua lege a salarizării a fost elaborată ţinând cont de o serie de principii foarte importante: nimeni nu va pierde din venituri, au fost eliminate disparităţile salariale, au fost rearanjate grilele de salarizare, a fost eliminată cea mai mare parte a sporurilor şi anvelopa totală pentru sporuri scade la 20%, conform draftului, a declarat fostul ministru al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.
"Un punct, care mi se pare că este extrem de important, care reprezintă un jalon PNRR, care a stârnit foarte mult interes din partea partenerilor sociali, dar şi din partea tuturor celor care lucrează în sistemul bugetar, este Legea salarizării. Am făcut un prim draft al acestei legi, foarte avansat, pe care ministrul interimar Pîslaru (Dragoş Pîslaru, n.r) îl va găsi astăzi, când va veni în minister, i-l voi preda personal şi vom comunica despre acest proiect. Vreau să vă asigur că voi colabora pentru acest deziderat, pentru a avea o lege bună la finalul tuturor demersurilor şi tuturor consultărilor pentru tot sistemul de salarizare. Principiile foarte importante pe care le-am urmat în timpul acestui mandat în legătură cu acest proiect important sunt următoarele: în primul rând, am făcut o nouă lege în care nimeni să nu piardă din venituri. În al 2-lea rând, aveam un sistem complet dezorganizat, de peste 100 de modificări, de exemplu, doar la anexa sănătate şi asistenţă socială. Ei bine, aici am eliminat aceste disparităţi, această dezordine, şi am rearanjat grilele de salarizare aşa cum trebuie, să fie corelate cu importanţa muncii, cu complexitatea muncii, şi cu toţi indicatorii care trebuiau luaţi în considerare", a explicat fostul ministru în conferinţa pentru prezentarea bilanţului.
În al 3-lea rând, a adăugat acesta, va fi micşorat raportul salarial dintre cel mai mic salariu de bază şi indemnizaţia lunară a preşedintelui. În vechea lege era un raport de 1 la 12, iar draftul prevede un raport de 1 la opt. Totodată, valoarea de referinţă va fi de 4.325 lei, echivalentă cu salariul minim pe economie începând cu 1 iulie 2026.
"Vom decupla astfel, de fapt, creşterile viitoare din sistemul de salarizare bugetar de creşterea salariului minim pe economie, pentru că aici a fost una dintre principalele probleme care a făcut ca această politică publică, în forma sa anterioară, să nu fie aplicată. Sigur că asta nu înseamnă că în viitor cineva din sistemul public va câştiga sub nivelul salariului minim pe economie. Aşa ceva nu se poate întâmpla şi nu se va întâmpla şi rămâne în sarcina viitoarelor guverne să urmărească acest obiectiv din indexarea periodică a acestei valori de referinţă", a precizat Florin Manole.
Potrivit acestuia, în draftul actual al proiectului de lege este eliminată cea mai mare parte a sporurilor şi este modificată anvelopa totală pentru sporuri sporuri de la 30% la 20%.
"Echilibrăm câştigul salarial din sistemul bugetar, vă spuneam mai devreme, şi vă dau câteva exemple de profesii, de posturi unde aceste restabiliri ale echităţii se vor simţi cel mai pregnant: asistentul medical cu studii postliceale, bibliotecarul cu studii superioare, profesorul preuniversitar cu gradul unu didactic. Am ales doar trei exemple din sisteme importante pentru societatea românească Sănătate, Educaţie, Cultură pentru a ilustra faptul că era nevoie de o rearanjare a grilelor şi de o nouă ordine şi de o stabilire a unei noi ordini în sistemul bugetar", a mai spus fostul ministru.
În ceea ce priveşte termenul în care poate să fie finalizată această lege, Manole a precizat că doar după ce Ministerul de Finanţe va transmite oficial Ministerului Muncii spaţiul fiscal disponibil, pentru este nevoie de încadrarea în anumite limite, conform acordurilor cu Comisia Europeană, dar a menţionată că trebuie să fie adoptată până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare, pentru a îndeplini jalonul din PNRR.
Întrebat despre anexa pentru demnitari, fostul ministrul a explicat că au fost reduşi coeficienţii în comparaţie cu legea veche şi că a cerut Comisiei Europene îngheţarea în continuare a salariilor demnitarilor.
"În legea veche veniturile demnitarilor au fost îngheţate, aşa cum ştiţi, timp de mai bine de 7 ani. Dacă se va dori asta în continuare, este decizia viitorului Guvern. Eu am scris Comisiei Europene solicitând această îngheţare, pentru că nu am vrut ca salariile demnitarilor să reprezinte o vulnerabilitate a acestei legi şi să genereze tensiuni sociale", a punctat Florin Manole.
El a subliniat, de asemenea, că o lege bună pentru salarizarea în sistemul bugetar trebuie să ţină cont de toate observaţiile şi de toate sugestiile care vor veni dinspre sindicate, dinspre celelalte ministere, dinspre partenerii sociali.
Florin Manole a reiterat, în cadrul conferinţei, că nu "a studiat" draftul proiectului Legii salarizării apărut în spaţiul public şi că ministerul nu recunoaşte acel document, cu atât mai mult cu cât au fost lucruri care au fost finalizate "mult după ce acele ştiri circulau deja".
"Încă o dată, nu ştiu, n-am studiat proiectul care a circulat în spaţiu public, pentru că Legea salarizării este un proiect mare şi am avut de lucru până vineri la acest proiect pe care îl avem în minister şi pe care l-am transmis în această formă draft şi premierului şi ministrului de Finanţe şi vicepremierilor în funcţie la momentul respectiv. Am discutat şi i-am transmis acest draft şi domnului Pîslaru, am şi discutat după aceea cu domnul Pîslaru despre anumite speţe din proiect. Aşadar, ceea ce am transmis noi cu certitudine este diferit de ceea ce a apărut în spaţiul public, pentru că, încă o dată, când ştirile din spaţiul public se rostogoleau despre subiectul acesta noi încă nu terminasem de lucru", a transmis Florin Manole.
Video:
Bilanțul lui Florin Barbu:
România a reuşit, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, să echilibreze balanţa comercială în sectorul agroalimentar pe fondul creşterii producţiei interne, al investiţiilor realizate în zootehnie şi procesare, precum şi al unei absorbţii record a fondurilor europene, a afirmat luni fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu.
El a susţinut, într-o conferinţă de bilanţ la Ministerul Agriculturii, că şi-a făcut datoria "faţă de fermierii români", menţionând că "a luptat foarte mult pentru agricultura din România".
Potrivit datelor prezentate de Barbu, la finalul anului 2025, România a înregistrat o creştere a exporturilor cu 12,5% şi o scădere cu 1% a importurilor de produse agroalimentare.
"Am reuşit pentru o primă oră, după 30 de ani, să reglăm balanţa comercială. Toate aceste lucruri s-au făcut cu un efort foarte mare din partea Ministerului Agriculturii, din partea fermierilor, procesatorilor români, pentru că am reuşit în doi ani de zile să lansăm un program extrem de important în zootehnia din România. Vorbim aici de sectorul de porc, unde am lansat un program ambiţios de producţie şi începând de anul acesta România va produce 1,5 milioane de purcei în plus. Practic, am ajuns la 5,2 milioane de purcei născuţi în România. Al doilea program important pentru zootehnie a fost să continuăm investiţiile în sectorul avicol din România, unde am finalizat ferme în acest sector şi de anul acesta România produce în plus peste 100 de milioane de pui", a declarat Florin Barbu.
România a produs un total de 589 de milioane de pui la finele anului trecut, înregistrând un grad de autosuficienţă de 100% la carnea de pasăre. În plus, producătorii români au câştigat cote importante pe pieţe externe, respectiv de peste 30% în Franţa şi Italia, iar puiul românesc a ajuns în toate şcolile din Marea Britanie, a mai transmis fostul şef de la Agricultură.
"Fermierii români au ales să producă aceşti pui cu peste 98% cereale, practic, carnea de pui din România are cea mai curată etichetă din Uniunea Europeană", a subliniat el.
În opinia sa, toate aceste lucruri au fost făcute într-un echilibru, pentru că în agricultura din România sunt trei paliere importante. "În sectorul vegetal din România, prin investiţiile pe care le-am demarat în ultimii 3 ani, am reuşit să ajungem la 1,6 milioane de hectare şi complementar am negociat la Comisia Europeană o alocare de 500 de milioane de euro pentru fermierii români - şi aici vorbim de infrastructura secundară de irigaţii, de investiţii în curs de realizare. Am reuşit să irigăm în plus 780.000 de hectare, iar lucrul acesta a făcut ca România, în ultimii 3 ani, să se claseze pe locul întâi în Uniunea Europeană la exportul de grâu, porumb şi floarea-soarelui. Spuneam că, dacă pe sectorul vegetal lucrurile sunt bune, am trecut la următorul palier, partea de investiţii în zootehnie şi în momentul de faţă, în anul 2026, sunt prinşi bani pentru a continua cele două programe, sectorul de porc şi sectorul de pasăre. În sectorul de porc vorbim de 1,4 miliarde de lei şi în sectorul avicol din România de 500 de milioane de lei", a explicat Barbu.
În paralel, Ministerul Agriculturii a derulat investiţii de aproximativ 2 miliarde de euro în unităţi de procesare, aflate în prezent în construcţie, care ar urma să fie finalizate în următorii trei ani.
"Sigur ne-am axat foarte mult pe fondurile europene. Şi este fără precedent că din 2023 până pe 31 decembrie 2025 am atras 9,7 miliarde de euro. Practic am încheiat exerciţiul financiar la 31 decembrie 2025 cu o rată de absorbţie de 97,57%", a afirmat Florin Barbu.
La nivel european, România a reuşit modificarea unor regulamente importante, inclusiv eliminarea obligativităţii pârloagelor şi recunoaşterea animalelor de reproducţie ca mijloace fixe, "fix după 17 ani de la aderare", facilitând accesul fermierilor la finanţare.
"Cred că sunt împăcat că mi-am făcut datoria faţă de fermierii români, faţă de procesatorii români, am l-am luptat foarte mult pentru agricultura din România şi mai mult de atât, sunt convins că agricultura, industria alimentară din România, rămâne cea mai importantă ramură a economiei", a concluzionat fostul ministru al Agriculturii.
Peste 20 de acte normative cu impact financiar, care prevăd sprijin direct pentru fermierii şi procesatorii români, trebuie aprobate în următoarele două săptămâni, toate schemele fiind incluse în bugetul Ministerului Agriculturii pe anul 2026, a declarat fostul ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.
"Am semnat un protocol de predare-primire, i-am prezentat bugetul domnului Tanczos Barna (ministrul interimal al Agriculturii, n.r.), toate schemele sunt prinse în bugetul pe anul 2026. Are peste 20 de acte emise care vor fi aprobate în Guvernul României în perioada următoare. Actele sunt tehnoredactate, sunt făcute împreună cu colegii din Ministerul Agriculturii şi vin cu un sprijin direct pentru fermierii şi procesatorii români. (...) Eu cred că, în perioada următoare, domnul Tanczos Barna va împinge cele 20 de acte esenţiale pentru fermierii români. Sunt obligatorii în următoarele două săptămâni. Mai mult de atât, sunt împăcat că mi-am făcut datoria faţă de fermierii români, faţă de procesatorii români, am luptat foarte mult pentru agricultura din România şi sunt convins că agricultura şi industria alimentară rămân cea mai importantă ramură a economiei", a declarat Florin Barbu, într-o conferinţă de bilanţ susţinută la Ministerul Agriculturii.
În opinia sa, lucrurile trebuie urgentate, în condiţiile în care peste 20 de acte normative cu impact financiar se află în circuitul de avizare de aproape trei luni.
"Bugetul Ministerului Agriculturii în anul 2026 este structurat pe toate schemele de ajutor de stat. Vorbim de legume în spaţii protejate, de programul usturoi, de programul cartof, de schemele de ajutor de stat pentru susţinerea sectorului vegetal şi sectorului zootehnic din România, precum şi de Ajutorul Naţional Tranzitoriu. Sunt prinse sumele şi trebuie achitate, pentru că sunt restante către fermierii care utilizează sistemul de irigaţii din România, o sumă de 133 de milioane de lei care trebuia plătită la 31 decembrie, dar bugetul s-a aprobat foarte târziu, iar acea hotărâre este în circuitul de avizare", a adăugat fostul ministru.
Potrivit acestuia, nu există întârzieri la plata subvenţiilor, iar sprijinul cuplat zootehnic, ajutorul naţional tranzitoriu şi plăţile pentru sectorul ecologic vor intra în perioada imediat următoare, odată cu aprobarea fluxurilor financiare şi a actelor normative necesare.
"Mai sunt trei componente pe partea de subvenţii care trebuie plătite fermierilor români. Sprijinul cuplat zootehnic, pentru care fermierii au depus documentele justificative până la 31 martie, va intra la plată chiar din această săptămână şi săptămâna viitoare. Vorbim şi de ajutorul naţional tranzitoriu în sectorul vegetal şi zootehnic, dar nu am putut plăti aceste sume deoarece bugetul ne-a venit acum trei zile. De asemenea, şi sectorul ecologic va intra în plată în această săptămână", a adăugat Florin Barbu.
Video:
Știre inițială:
Demisiile miniștrilor PSD vor fi publicate luni în Monitorul Oficial și vor intra oficial în vigoare, după ce președintele Nicușor Dan a semnat vineri decretele privind încetarea mandatelor și numirea interimarilor la ministerele conduse de social-democrați.
Pe parcursul zilei de astăzi, vor fi prezentate bilanțuri ale activității în ministerele conduse până acum de social-democrați.
10:30 - Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale
12:00 - Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale - sediul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
13:00 - Radu Marinescu, ministrul Justiției - sediul PSD, Șoseaua Kiseleff, nr. 10
15:00 - Ciprian Șerban, ministrul Transporturilor și Infrastructurii - sediul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii
19:00 - Bogdan Ivan, ministrul Energiei - sediul Ministerului Energiei
România, în criză politică
România a intrat luni în criză politică, după ce Partidul Social Democrat, membru al coaliţiei de guvernare, a decis să îi retragă sprijinul prim-ministrului Ilie Bolojan.
Într-un eveniment intitulat "Momentul adevărului", organizat la Palatul Parlamentului, 5.000 de social-democraţi şi-au exercitat votul pe întrebarea propusă de conducerea PSD: "Având în vedere prăbuşirea economico-socială din ultimele 10 luni - cu recesiune, inflaţie, afaceri care se închid, şomaj, scăderea investiţiilor publice şi a nivelului de trai, în special pentru tineri, pentru pensionari şi categoriile vulnerabile, plus lipsa dialogului real în Coaliţie şi cu partenerii sociali: Consideraţi că PSD trebuie să îi retragă sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan?".
Votul exprimat de social-democraţi a fost covârşitor în favoarea retragerii sprijinului politic pentru Ilie Bolojan: 97,7% "pentru" retragerea sprijinului politic, 2,3% - "împotrivă.
După decizia PSD, Ilie Bolojan a anunţat că nu va demisiona din funcţie.
Miniştrii social-democraţi şi-au depus demisiile, joia trecută, la Palatul Victoria.
Vicepremierul Marian Neacşu, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ministrul Muncii, Florin Manole, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, ministrul Transporturilor, Ciprian Şerban, s-au retras din Executivul condus de premierul Ilie Bolojan.
Miniştrii interimari care preiau portofoliile de la PSD sunt:
* Dragoş Pîslaru, ministrul Proiectelor Europene - Ministerul Muncii
* Cseke Attila (UDMR), ministrul Dezvoltării - Ministerul Sănătăţii
* Tanczos Barna (UDMR), vicepremier - Ministerul Agriculturii
* Cătălin Predoiu (PNL), ministrul de Interne - Ministerul Justiţiei
* Ilie Bolojan, premier - Ministerul Energiei
* Radu Miruţă (USR), ministrul Apărării şi vicepremier- Ministerul Transporturilor
* Oana Gheorghiu, vicepremier - vicepremier pe postul care a fost deţinut de Marian Neacşu.