Odată cu debutul Cupei Mondiale 2026, medicii cardiologi îi avertizează pe fanii care suferă deja de afecțiuni cardiovasculare că intensitatea emoțională a partidelor poate pune o presiune serioasă asupra inimii și a sistemului circulator.
„Emoţiile intense, fie ele pozitive sau negative, pot acţiona ca factori declanşatori ai unor evenimente cardiovasculare, precum infarctul miocardic”, a declarat pentru Euronews cardiologul și membrul Consiliului European Heart Network, Paola Santalucia.
Potrivit acesteia, trăirile puternice, cum ar fi bucuria că echipa națională se califică în faza următoare sau tensiunea extremă din timpul unei serii de lovituri de departajare, pot fi periculoase pentru persoanele care au deja boli de inimă.
Specialista a adăugat că și persoanele cu alți factori de risc, precum hipertensiunea arterială, obezitatea sau fumatul, ar trebui să manifeste prudență în timpul meciurilor cu încărcătură emoțională mare. Emoțiile intense pot crește ritmul cardiac, tensiunea arterială și nivelul hormonilor de stres, precum cortizolul. În unele situații, inima poate ajunge să bată cu până la 150 de pulsuri pe minut, un nivel comparabil cu cel înregistrat în timpul unui sprint.
Aceste concluzii provin dintr-un studiu recent realizat cu ajutorul dispozitivelor purtabile, care a analizat „febra fotbalului”, respectiv ritmul cardiac și nivelul de stres al suporterilor, în timpul finalei Cupei Germaniei din 2025. Cercetătorii au comparat datele colectate în ziua meciului cu măsurători efectuate în zile obișnuite pe parcursul unei perioade de 12 săptămâni.
„Cel mai mare impact apare în cazul fanilor care urmăresc partida direct din stadion și consumă și bere”, a explicat Christian Deutscher, profesor de economie sportivă la Universitatea din Bielefeld, Germania, și coautor al studiului. El a declarat pentru Euronews că temperaturile ridicate pot pune o presiune suplimentară asupra organismului.
Chiar și persoanele care urmăresc meciurile de acasă au prezentat reacții fiziologice măsurabile.
„Ritmul lor cardiac a crescut până la un nivel comparabil cu cel din timpul mersului pe jos, chiar dacă nu s-au deplasat deloc”, a spus acesta.
Deutscher a subliniat că cele mai puternice reacții ale organismului nu apar neapărat în momentul marcării unui gol, ci în clipele de incertitudine, precum loviturile de departajare, verificările VAR sau șuturile care lovesc bara porții.
„Aceste momente de incertitudine sunt cele pe care le căutăm ca suporteri și ne așteptăm ca ele să aibă cel mai mare impact asupra parametrilor noștri vitali”, a afirmat Deutscher.
El și colegii săi colectează în prezent noi date de la suporteri într-un studiu de monitorizare desfășurat pe parcursul actualei Cupe Mondiale.
Nu fotbalul este de vină
Problema nu este fotbalul în sine, este modul în care organismul reacționează la emoțiile foarte intense.
„Stimularea adrenergică ajunge la nivelul maxim: tensiunea arterială crește foarte mult, ritmul cardiac se accelerează, iar adrenalina și cortizolul ating valori extrem de ridicate. Aceasta este o situație cunoscută care poate declanșa un eveniment cardiovascular acut”, a declarat pentru Euronews Dan Atar, profesor de cardiologie la Spitalul Universitar din Oslo, Norvegia.
La „câteva persoane ghinioniste”, această reacție a organismului poate provoca ruperea unei plăci de aterom deja existente, adică o acumulare de depozite pe pereții arterelor, ceea ce poate duce la un infarct miocardic.
Atar a subliniat că astfel de situații se pot produce oriunde și în orice moment. El a oferit exemplul Norvegiei, unde unele infarcte apar atunci când oamenii curăță zăpada dimineața devreme, o activitate care declanșează același tip de stimulare adrenergică.
„Nu este în niciun fel periculos să urmărești un meci de fotbal”, a dat asigurări medicul. „Toate aceste reacții sunt fiziologice. Nu este periculos să fii entuziasmat”.
Totuși, Atar este de acord că asocierea dintre stresul emoțional, consumul de alcool, temperaturile ridicate și existența unor boli cardiovasculare poate crește riscul „ca ceva nedorit să se întâmple”.
Pentru a reduce aceste riscuri, Paola Santalucia recomandă persoanelor vulnerabile să își urmeze tratamentul prescris, să evite consumul excesiv de alcool, fumatul și substanțele stimulante și să nu ignore simptome precum durerea în piept, dificultățile de respirație sau bătăile foarte rapide ori neregulate ale inimii.
„Mesajul esențial nu este că oamenii ar trebui să evite să se bucure de meci, ci că este bine să facă acest lucru cu moderație și conștientizând riscurile, mai ales dacă au deja un risc cardiovascular crescut”, a spus ea.