Proiectul legii salarizării nu are cum să mulţumească pe toată lumea, nu e un proiect de creştere salarială, ci de echitate, dar important este că niciun venit aflat în plată în sectorul public nu va scădea ca urmare a acestei legi, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Dragoş Pîslaru.
"Primul mesaj foarte important legat de legea salarizării este legat de reacţiile, îngrijorările şi criticile care au venit pe marginea proiectului de lege în ultima vreme. Unele dintre aceste reacţii sunt absolut legitime, unele clar pornesc din neînţelegerea proiectului, unele sunt alimentate de frică, dintr-un calcul pe care şi-l fac oamenii care sunt afectaţi, iar unele nu sunt decât manipulări cinice folosite în scop politic şi de aceea aş vrea să clarific încă o dată despre ce vorbim. Aş vrea să încep cu cel mai important mesaj. Cumva este foarte important să-l mai spun o dată: niciun venit aflat în plată în sectorul public nu va scădea ca urmare a acestei legi. Este esenţial. Niciun angajat din sectorul public nu va pleca acasă cu mai puţin bani ca urmare a acestei reforme", a precizat Pîslaru.
Ca o reacţie la protestele care au loc din partea sindicatelor, pe fondul nemulţumirilor cu privire la proiectul citat, ministrul Pîslaru spune că nu există niciun fel de reducere de venit salarial aflat în plată.
"Este însă clar, după primele runde de consultări, că este un proiect care are lacune, am declarat şi public lucrul acesta, trebuie să-l îmbunătăţim", a adăugat demnitarul.
VEZI ȘI: România trece de 60% absorbție PNRR, anunță Dragoș Pîslaru
Proiectul trebuie dezbătut şi poate fi îmbunătăţit
Acesta a mai spus că este un proiect la care a început să se lucreze din 2022 şi care trebuia finalizat în 2023.
"Discutăm de mandate succesive care au fost deţinute de către Partidul Social Democrat, care a avut această responsabilitate să pregătească acest proiect. Şi cumva văzând recente atacuri şi sugestii de critici masive din această zonă, nu pot să-mi ascund această reacţie clară de nedumerire cu privire la faptul că au avut timp dumnealor să scoată acest proiect din 2022 încoace în consultarea publică", a mai spus ministrul Pîslaru.
El a explicat, totodată, că proiectul trebuie dezbătut şi poate fi îmbunătăţit.
"Principiile legii sunt destul de clare, presupun o simplificare a modului de salarizare prin eliminarea a 87 de sporuri din 151, peste jumătate din sporurile deja existente astăzi. Vorbim despre curăţarea unui sistem care a acumulat multe forme de plată paralelă. Unele sunt foarte greu de justificat, aceste forme de plată, şi greu de apărat în faţa contribuabililor, multe procese în instanţă şi ceea ce trebuie să putem să facem este să putem explica de ce sunt anumite venituri, de ce un angajat e plătit într-un anumit fel şi în ce fel. Deci ai nevoie de reguli clare care să aşeze salarizarea cum trebuie", a afirmat Dragoş Pîslaru.
Ministrul a precizat că noua lege a salarizării conţine mai multe elemente considerate benefice pentru anumite categorii profesionale.
"Zona de debutanţi, iarăşi este bună. Avem această creştere a salariilor de bază prin includerea sporurilor, avem lucrurile care ţin de anumite categorii profesionale cum ar fi cercetătorii ştiinţifici sau asistenţii sociali care rămăseseră mult în urmă", a exemplificat Pîslaru.
"Comisia Europeană nu ne obligă să creştem grila demnitarilor la nivelul pe care îl avem propus din 2027
Demnitarul a declarat că România are posibilitatea de a eşalona până în anul 2031 majorările salariale prevăzute pentru demnitari în noua lege a salarizării unitare, după discuţiile purtate cu reprezentanţii Comisiei Europene.
"Comisia Europeană nu ne obligă, în acest moment, după ce am avut aceste discuţii la Bruxelles, pe partea de renegociere, nu ne obligă să creştem grila demnitarilor la nivelul pe care îl avem propus din 2027. Comisia Europeană lasă la latitudinea noastră cum va fi. Eu voi continua să recomand ceea ce deja am discutat cu premierul, anume o modalitate de eşalonare pe 5 ani până în 2031. Rolul meu este un rol tehnic şi de mediere şi de moderare. Aceasta este analiza profesională pe care, împreună cu echipa, o vom pune mai departe ca şi recomandare", a spus Pîslaru.
Ministrul a respins acuzaţiile apărute în spaţiul public potrivit cărora ar fi iniţiat creşteri salariale semnificative pentru demnitari, susţinând că propunerile privind coeficienţii de salarizare au fost transmise Ministerului Muncii de reprezentanţii partidelor politice implicaţi în elaborarea proiectului.
"Faptul că s-a pus problema că eu am vrut să fie grila demnitarilor cât a fost, asta este o chestiune care nu reflectă deloc realitatea", a afirmat Pîslaru.
Ministrul a susţinut că, pe termen lung, România are nevoie de o lege a salarizării care să respecte principiul ierarhiei între funcţiile din sistemul public.
"Cred cu tărie că trebuie să avem o grilă a demnitarilor care să respecte ierarhia şi cred că România nu va încheia această reformă până când nu va avea o ierarhie aşezată de la un cap la altul", a concluzionat ministrul.