Apar noi detalii despre criza energetică din România. Marii consumatori de energie ar putea fi deconectați pentru a nu supraaglomera rețeaua, iar potrivit Apelor Române, Centrala Cernavodă mai poate funcționa doar câteva zile.
Marii consumatori de energie ar putea fi deconectați pentru a nu supraaglomera rețeaua, a anunțat secretarul de stat în ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Între timp, directorul general adjunct al Administraţiei Naţionale "Apele Române", Sorin Rîndaşu, transmite că Centrala Cernavodă mai poate funcţiona în condiţiile actuale încă aproximativ 4-5 zile. De altfel, Ministerul Energiei convoacă luni marii consumatori industriali pentru a găsi soluții de economisire a electricității la orele de vârf.
VEZI ȘI: Debitul scăzut al Dunării afectează grav mai multe țări, nu doar România
„Am făcut deja o comunicare consumatorilor semnificativi, peste 50 mii de megawați/ oră consum. Avem luni la ora 12.00 o reuniune în regim online. Am selectat un număr consistent de firme cu care vom discuta să vedem în ce măsură isi pot reorienta activitatea pentru a nu supraaglomera orele de seară. (...) În caz de situație gravă de lipsa de electricitate în sistem există proceduri, un manual, proceduri legale prin care se pot deconecta în primul rând marii consumatori industriali.
Dar nu vom ajunge acolo, luăm toate măsurile ca să nu ajungem acolo. Dar ne-ar ajuta foarte mult și vom cere marilor consumatori, aceia care pot, să își reorienteze producția și fluxul industrial către orele care nu-s de vârf Sunt convins că vor intelege. Pentru că e mai periculos și dificil si dezavantajos pentru ei să-i deconectăm pentru că ca le vor crea probleme. Mai bine facem un program voluntar controlat în care ei își reorientează activitatea sau cei din bandă își reduc consumul”, a declarat secretarul de stat în ministerul Energiei, Cristian Bușoi, pentru Digi 24.
VEZI ȘI: Raționalizare în Iași! Anunțul primarului Chirica
Ce se întâmplă cu debitul Dunării acum. Apele Române, informații de ultimă oră
Nivelul Dunării în zona Cernavodă scade cu aproximativ 2-3 centimetri pe zi, iar în condiţiile actuale centrala poate funcţiona la limită încă patru-cinci zile, a afirmat directorul general adjunct al Administraţiei Naţionale "Apele Române", Sorin Rîndaşu.
"Referitor la ceea ce se întâmplă în momentul de faţă la intrarea în ţară pe Dunăre, putem doar să confirmăm faptul că la Baziaş se înregistrează 1.590 metri cubi pe secundă, cu tendinţa de scădere până în data de 7 august, când se vor înregistra în jur de 1.450 metri cubi. Ce înseamnă asta pentru Cernavodă? Înseamnă o scădere undeva la 2-3 cm pe zi. În aceste condiţii, Cernavodă poate să reziste circa 4-5 zile la limită.
Prin urmare, statul român, prin reprezentanţii săi, a dispus luarea unor măsuri în regim de urgenţă, care să încerce, pe de o parte, dirijarea debitului pe Dunărea Veche, dinspre Braţul Bala. Măsurile acestea constau în încercarea de a scufunda, în locuri prestabilite, după măsurători batimetrice realizate cu ajutorul Forţelor Navale Române, a unor barje, care vor fi scufundate controlat şi care vor avea o încărcătură de piatră, probabil 500 de tone, pentru că, în momentul de faţă, date fiind nivelurile Dunării, nu este permisă circulaţia cu un etiaj foarte mare", a spus Sorin Rîndaşu, transmite Agerpres.
Sorin Rîndaşu: Prognozele nu sunt foarte îmbucurătoare
Sorin Rîndaşu a explicat că, dacă s-ar încărca mai mult, probabil că acestea ar putea să eşueze pe drum. De asemenea, el a menţionat că a doua măsură vizează acţiunile de dragaj pe Dunărea Veche de către Administraţia Fluvială a Dunării de Jos, pe sectorul Cernavodă - confluenţa Braţului Bala cu Dunărea Veche.
"Acestea vor fi coordonate, tot aşa, în urma măsurătorilor batimetrice efectuate. Va fi, în primă fază, o concentrare în zona confluenţei şi apoi, pe cât posibil, în zona Cernavodă, cu restricţiile impuse de funcţionarea centralei, în speţă evitarea producerii turbidităţii. Dacă se constată că apar creşteri de turbiditate, probabil că în zona de prelevare se vor opri acţiunile respective. În aceste condiţii, este destul de dificil de spus că totul este în siguranţă. Sunt riscuri, dar se face tot ceea ce este omeneşte posibil pentru menţinerea în funcţiune a centralei nucleare, care, în momentul de faţă, aduce un aport important, mai ales în condiţiile în care şi în Ungaria, din patru grupuri, trei deja au fost oprite, iar Bulgaria semnalează, de asemenea, probleme în funcţionarea centralei nucleare de la Kozlodui. Prognozele nu sunt foarte îmbucurătoare.
Vești bune din Austria
Singurul lucru pe care putem să-l spunem este că, în Bazinul Superior, în Austria, se înregistrează precipitaţii, ceea ce a permis creşterea nivelurilor râurilor din zonă, care alimentează Dunărea Superioară, dar trebuie menţionat faptul că sunt şapte zile de parcurs până la intrarea în ţară şi, de la intrarea în ţară până la zona Cernavodă, mai sunt încă cinci zile. Deci vorbim de două săptămâni în care trebuie găsite, cu resursele locale, soluţii care să permită în continuare funcţionarea centralei nucleare.
Rămâne de văzut ce capacităţi mai sunt, şi acestea sunt limitate, capacităţi de acumulare care pot fi evacuate controlat în perioada următoare, doar în momentele în care este absolut necesar, pentru că propagarea se face cu o foarte mică variaţie de cotă, dar ea există şi trebuie să se încerce nivelarea, compensarea acestui lucru", a mai declarat Sorin Rîndaşu.
"Nu se pune problema unor riscuri la centrală"
El a afirmat că acestea sunt măsurile propuse în momentul de faţă şi dispuse prin hotărârile Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.
"Şi pentru că am discutat de riscurile pentru intervenţiile care se fac în zona Braţului Bala, aş dori să explic puţin că, în cazul amplasării acestor barje, care au dimensiuni de 70 de metri lungime, 3 metri înălţime şi 10 metri lăţime, acestea trebuie să se aşeze pe fundul apei. Operaţiunile respective sunt efectuate de specialiştii Armatei şi ai AFDJ, împreună cu scafandrii, iar ele trebuie să fie bine fixate pe fundul apei. Şi, după ce această operaţiune este finalizată, ţinând cont de vitezele şi de adâncimea apei în zonă, este foarte dificil de spus în momentul de faţă, dar pot exista chiar şi deplasări ulterioare ale acestora, iar atunci rolul lor să fie diminuat.
Este un efort care se face pentru a putea încerca să stabilizăm toată zona respectivă şi am speranţa că, totuşi, lucrurile merg în direcţia bună. În plus, dacă discutăm de tot ce înseamnă partea de centrală nucleară, lucrurile sunt clare, nu se pune problema unor riscuri la centrală. În momentul în care se ating pragurile, procedurile lor sunt extrem de clare şi totul se pune în siguranţă instantaneu.
De fapt, acestea sunt lucruri care sunt de la sine înţelese. De asta sunt măsuri şi praguri preventive stabilite puţin mai sus decât cele până la care s-ar putea funcţiona şi, în condiţiile în care constatăm că nivelurile vor scădea după toate aceste eforturi, dacă situaţia o impune, probabil că se va opri şi reactorul 2 pentru a păstra totul în siguranţă", a mai spus Sorin Rîndaşu.
Guvernul a declarat deja stare de alertă la nivel național pe toată durata lunii august
De altfel, reamintim că, vineri, 31 iulie, după ce s-a reunit într-o ședință extraordinară convocată de premierul interimar Ilie Bolojan, pentru a discuta măsuri urgente în contextul crizei energetice, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pe toată durata lunii august.
"Am încheiat o ședință a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, în urma căruia am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august ca efect al scăderii producției de energie electrică din cauza secetei și a debitelor scăzute atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea.
Așa cum știți, pe acest fond avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor Dunării față de valorile normale din această perioadă. În loc de aproape 4000, peste 4000 de metri cubi pe secundă, suntem la 1600 de metri cubi pe secundă cu posibilitatea de scădere în zilele următoare cu încă 100 de metri cubi pe secundă, în așa fel încât vom ajunge la valori limită ale debitelor apelor Dunării. Ca efect al acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei nucleare de la Cernavodă a scăzut.
Am fost puși în situația să oprim un prim grup zilele trecute, același lucru s-a întâmplat și în Ungaria. Pe fondul tendinței de scădere din zilele următoare există riscul să închidem și al doilea grup. Asta înseamnă că vom pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică la nivel național, foarte importantă mai ales seara, când consumul crește foarte mult", a declarat Ilie Bolojan, vineri, 31 iulie.
Precizăm că debitul Dunării, fluviul care traversează zece ţări europene din Germania până la Marea Neagră, a scăzut la minime istorice din cauza secetei. Una dintre cele mai mari îngrijorări este legată de producția de energie, acum scăzută nu doar la noi, ci și în alte țări. În România, situaţia a impus deja o reducere a activităţii la centrala nucleară de la Cernavodă, care generează aproximativ 20% din energia electrică a ţării. Unul dintre reactoarele centralei a fost deja oprit, iar autorităţile au anunţat iniţial închiderea celui de-al doilea reactor, deşi ulterior au decis să îl menţină operaţional deocamdată.