Mama lui Mihai Gâdea a murit după o luptă grea cu boala, iar tatăl său a trecut printr-o operație extrem de complicată pe cord deschis.
Pornind de la aceste două experiențe care i-au marcat familia, jurnalistul a avut un discurs emoționant despre medicii și asistentele din România, cărora spune că le datorează enorm. Mihai Gâdea a povestit că, deși și-ar fi putut opera tatăl oriunde în lume, a ales un profesor român, iar mama sa a fost îngrijită până în ultima clipă de personalul medical din România.
Declarațiile sale vin în contextul grevei de marți și după ultimele declarații făcute de Ilie Bolojan cu privire la aceste proteste.
Ilie Bolojan: Greva angajaţilor din sistemul public de Sănătate s-a bazat pe minciună şi dezinformare
Prim-ministrul Ilie Bolojan, marţi seară, la Palatul Victoria, la finalul şedinţei extraordinare de guvern, a zis că greva angajaţilor din sistemul public de Sănătate s-a bazat pe minciună şi dezinformare, legat de proiectul noii Legi a salarizării.
„Legat de greva din sistemul de Sănătate, în primul rând îmi cer scuze tuturor pacienţilor pentru disconfortul pe care astăzi l-au avut ca urmare a acestei greve. Îi asigur de tot respectul meu pe medici, pe asistenţi, pe infirmiere, pe cei care lucrează din greu în sectorul de Sănătate. În acelaşi timp, consider că această grevă s-a bazat pe minciună şi pe dezinformare, legată, în primul rând, de ceea ce s-ar întâmpla dacă Legea salarizării ar fi adoptată. Şi precizez, încă o dată, dacă s-ar adopta această lege niciun salariu în sectorul public, niciun câştig în sectorul public nu va scădea, aşa cum au fost date toate asigurările de către miniştrii de resort, cât şi de către ministrul Muncii", a spus Ilie Bolojan.
El a zis că, dimpotrivă, ca urmare a corectării unor inechităţii în proiectul promovat de Ministerul Muncii, o bună parte din salarii ar trebui să crească.
Mihai Gâdea, reacție
Mihai Gâdea a spus că și-a dat viața părinților pe mâna medicilor din România de fiecare dată când a fost nevoie.
„Tatăl meu, pe care puteam să-l operez oriunde în lume, pe cord deschis, cu patru bypass-uri. Aș fi putut să-l operez în Statele Unite sau în multe alte locuri. Dar, după o documentare foarte atentă, care a durat câteva săptămâni, am decis să-l operez în România.
Pentru că în România există medici care pot face operații pe cord deschis, unele extrem de dificile. Șapte ore de intervenție, cu inima oprită, proceduri extrem de complicate. Profesorul român care l-a operat pe tatăl meu este invitat la congrese mondiale, aplaudat și apreciat pentru că realizează unele dintre cele mai speciale cusături.
Explic simplist: Se iau vene de la picioare, se pun la inimă, se înlocuiesc, iar cusătura este importantă. Mă refer la profesorul Horațiu Moldovan.
Mama mea, care anul acesta a încetat din viață, a fost grav bolnavă în ultimii șase ani. Medicii care au tratat-o în România. Încrederea și respectul meu pentru acești oameni sunt totale. Față de asistentele care au îngrijit-o pe mama, față de medicii care fac lucruri extraordinare în această țară. Și am ajuns să vină un individ precum Bolojan să le spună că ei mint, că ei fac o ticăloșie și că, de fapt, nu le scad salariile.
Celălalt impostor, Dragoș Pîslaru, a spus zilele acestea că medicii ies în stradă pentru că vor salarii mai mari, nu pentru că li se taie veniturile. Nu, dragi prieteni. Se taie întreaga anvelopă salarială din România pentru toate categoriile, cu aproximativ 18%. Trebuie să fii suficient de ordinar ca să faci toate aceste lucruri și apoi să apari și să spui că nu se întâmplă nimic, că totul este o nebunie. Toată România este blocată de aceste personaje sinistre, economia este îngropată, elitele României ies în stradă, iar tupeul pe care îl vedem este fără precedent”, a zis Mihai Gâdea.
„Eu nu am pe nimeni din familie în sistemul public, dar îi consider pe acei oameni ca făcând parte din familia mea. Oamenii care i-au salvat viața tatălui meu, medicii și asistentele care au îngrijit-o pe mama. Oamenii aceștia merită respectul nostru, nu să vină cineva și să spună că totul este o minciună și că își bat joc. S-a ajuns prea departe. Este inadmisibil ce se întâmplă.
Am un respect uriaș nu doar pentru medici, ci și pentru asistente. Știu de ce spun asta. Iar acum îi scoți din spitale și îi pui în situația să intre în grevă generală, să protesteze. Pentru ce? Pentru niște măsuri pe care nici măcar din punct de vedere politic nu le mai înțelege nimeni. Când o Românie întreagă este împotriva ta, La un moment dat te oprești. Chiar și în USR au apărut ezitări. Miruță a spus că nu știu exact cum să procedeze cu această lege, pentru că își dau seama că se sinucid politic. Dar Bolojan pare că are o misiune venită din altă parte. Este grav. Extrem de grav. Aici nu mai este vorba doar despre interesele unor oameni, ci despre interesul național”, a mai zis Mihai Gâdea.
„E cea mai rușinoasă zi din ultimii zece ani. Oamenii în halate albe au ieșit în stradă. În România, se poate trata cu succes aproape orice. Oamenii aceștia au salvat milioane de vieți în carierele lor. Chiar dacă sistemul medical nu este perfect, în primul rând din cauza subfinanțării, cei mai mulți dintre acești profesioniști pot lucra oriunde în lume. În perioada prin care am trecut cu problemele din familie am cunoscut medici români care lucrează în Statele Unite, în Israel și în alte țări. Am întâlnit, de exemplu, o doctoriță română din Statele Unite căreia The New York Times i-a dedicat o pagină întreagă. Câți dintre acești medici, dacă ar pleca din România, nu ar fi primiți oriunde? În aceste sisteme medicale medicii câștigă milioane, iar asistentele au salarii foarte mari. Ar pleca mâine oriunde. De ce îi gonim de acasă și punem națiunea în pericol? Cât de lipsit de înțelegere a vieții trebuie să fii ca să faci așa ceva? Nu este o chestiune pe care oamenii să o poată înțelege. Anvelopa salarială scade cu 18%. Asta este realitatea”, a mai spus Mihai Gâdea la Antena 3 CNN.
Declaraţii susținute de premierul Ilie Bolojan la finalul şedinţei extraordinare de guvern:
„Suntem la finalul acestei scurte ședințe de Guvern și fac câteva comentarii legate de subiectele de pe ordinea de zi și de greva din unele spitale de astăzi. Legat de grevă, în primul rând, îmi cer scuze tuturor pacienților pentru disconfortul pe care astăzi l-au avut ca urmare a acestei greve. Îi asigur de tot respectul meu pe medici, pe asistenți, pe infirmiere, pe cei care lucrează din greu în sectorul de sănătate. În același timp, consider că această grevă s-a bazat pe minciună și pe dezinformare, legată, în primul rând, de ceea ce s-ar întâmpla dacă legea salarizării ar fi adoptată. Și precizez încă o dată că dacă s-ar adopta această lege, niciun salariu în sectorul public, niciun câștig în sectorul public nu va scădea, așa cum au fost date toate asigurările, atât de către miniștrii de resort, cât și de către ministrul muncii.
Dimpotrivă, ca urmare a corectării unor inechități, o bună parte din salarii ar trebui să crească, dar, în mod evident, aceste creșteri de salarii nu pot fi făcute pe bază de împrumuturi, ci ele pot fi făcute atât cât permite capacitatea de plată a economiei românești, în așa fel încât să nu ne întoarcem din punctul în care am plecat și, în anii următori, să avem salarii predictibile, salarii echitabile în sectorul public și în sectorul privat din România și să avem un echilibru bugetar care este absolut necesar pentru a construi pe baze sănătoase. Legea salarizării unitare, dacă ar fi adoptată în sectorul de sănătate, va aduce însă și niște provocări, pe care nu trebuie să le ocolim.
Astăzi avem un sistem de salarizare care nu se bazează în principal pe plata serviciilor medicale pe care spitalele le prestează către pacienți, așa cum ar fi normal, pacientul trebuind să fie în centrul sistemului. Astăzi, cea mai mare parte a plății cheltuielilor pe care le fac spitalele se face prin alocări directe de la Casa Națională de Sănătate și două treimi din salariile care se achită în sectorul public de sănătate vin prin alocări directe și nu prin plata unor servicii care sunt prestate către pacienți. Ca atare, managerii spitalelor nu au o presiune să adapteze oferta spitalelor, mărimea secțiilor, tipul acestora, la nevoile pacienților. Având asigurată cea mai mare parte din fonduri, nu au acest stimulent, și asta înseamnă distorsiuni majore în sectorul de sănătate, și asta înseamnă sume care se cheltuiesc din ceea ce ne putem permite, într-o manieră care nu este eficientă și nu rezolvă nici problemele pacienților, dar nici condițiile mai bune pentru cei care lucrează în sectorul de sănătate.
Odată ce legea de salarizare ar fi adoptată, vor trebui recalculate tarifele pentru cazurile pe care spitalele le rezolvă, la un nivel mult mai mare decât cel de astăzi, care nu le acoperă costul acestor servicii, în așa fel încât funcționarea spitalelor în anii următori să se facă pe baza serviciilor care sunt prestate către pacienți și fiecare caz care este rezolvat să aducă o sumă din care se suportă salariile la spitale și toate celelalte cheltuieli.
Și spitalele care au adresabilitate, deci care răspund nevoilor cetățenilor din zonele unde funcționează, vor avea cazuri, vor avea pacienți și totul va fi în bună regulă, dar spitalele care astăzi se bazau doar pe aceste transferuri către ele vor trebui să-și regândească oferta, să-și readapteze secțiile, numărul de angajați, specializările pe care le oferă, în așa fel încât să nu avem secții supraaglomerate, cum avem astăzi, în centrele universitare, în reședințele de județ, și să avem secții care au un grad de ocupare foarte mic în multe alte spitale. Și, practic, așa cum se vede din acest grad de ocupare, ele nu răspund nevoilor populației. Am mai dat un exemplu. Am putea avea un număr dublu de paturi de paliație, dar, în loc să avem un număr mult mai mare care să rezolve problemele cetățenilor, avem secții care nu au adresabilitate și, deci, nu răspund nevoilor cetățenilor.
În ceea ce privește memorandumul care a fost adoptat astăzi, cu privire la deblocarea posturilor din sănătate: este a doua variantă a acestui memorandum, pentru că săptămânile trecute am avut o primă variantă care aduna, în fapt, solicitările de la toate spitalele din România și, prin aplicarea unor procente de reducere, venea cu propuneri de posturi care să fie aprobate. Am avut solicitări pentru a debloca 26.000 de posturi în sectorul public din spitalele noastre, în condițiile în care avem astăzi peste 190.000 de angajați în aceste spitale.
Față de prima variantă, am solicitat ca propunerile pe care le va face Ministerul Sănătății să se bazeze pe două criterii care țin cont de realitățile din spitalele noastre și care urmăreau, pe de o parte, să rezolve nevoile pacienților, să rezolve aglomerarea în anumite secții, pe baza banilor pe care îi putem aloca în perioada în care ne găsim. Asta înseamnă că au fost folosite două criterii. Primul dintre ele este ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor spitalului- cu cât ponderea cheltuielilor de personal era mai mică din totalul cheltuielilor, cu atât spitalele au primit bonificații, pentru că înseamnă că au spațiu să își crească cheltuielile de personal. Acolo unde, însă, cheltuielile de personal au depășit procente de 85-90%, așa cum avem în unele dintre spitale, suntem în situația în care acel spital nu mai există, practic, pentru pacienți, ci există doar pentru angajați, pentru că nu mai are bani să plătească medicamente, analize, să combată infecțiile nosocomiale și așa mai departe. Și, deci, aceste spitale au fost sancționate, practic, și li s-au diminuat posturile aprobate.
Al doilea criteriu, foarte important, este legat de gradul de ocupare al paturilor. Cu cât un spital a avut un grad de ocupare al paturilor mai mare, cu atât a primit bonificații la aceste posturi - asta înseamnă că acel spital răspunde nevoilor cetățenilor, că specializarea respectivă, calitatea serviciilor medicale pe care le oferă răspund cererilor cetățenilor și înseamnă că acele paturi sunt folosite judicios. Gândiți-vă că suntem în situația în care personalul este normat la numărul de paturi aprobate, iar dacă gradul de ocupare este sub 50%, cum avem în cazul a peste 150 de spitale, înseamnă că, în fapt, acele spitale nu răspund nevoilor cetățenilor sau pacienților din arealul respectiv și consumă resurse, pentru că dimensionarea personalului, mărimea spațiilor medicale, dotarea cu aparatură sunt făcute în funcție de numărul de paturi aprobate.
Având în vedere cele două criterii, Guvernul a aprobat în această seară deblocarea a 6.850 de posturi, iar aproximativ 2.000 dintre ele au fost transferate, față de prima propunere de memorandum, spre spitalele din reședințele de județ, spre spitalele din centrele universitare și spre spitalele care oferă servicii de înaltă calitate și unde există o presiune astăzi. Și domnul ministru Cseke vă poate da astfel de exemple în zilele următoare și consider că această formulă de memorandum care a fost aprobată răspunde nevoilor de astăzi, răspunde nevoilor pacienților, realităților din spitale pe baza posibilităților pe care le avem”.