Potrivit datelor, doar 45% dintre români declară că au o imagine favorabilă despre Uniune, un procent cu șapte puncte sub media europeană. Alți 35% au o opinie neutră, iar 19% admit că percepția lor este una negativă. În schimb, la nivelul Uniunii, procentul celor care privesc UE cu optimism este semnificativ mai ridicat.
În ciuda scepticismului legat de imagine, două treimi dintre români (67%) cred că țara a avut de câștigat de pe urma statutului de membru, comparativ cu media europeană de 73%. În România, principalele avantaje invocate sunt legate de oportunitățile de muncă oferite de piața unică (39%), îmbunătățirea nivelului de trai (26%) și contribuția la creșterea economică (25%). În schimb, pentru europeni în ansamblu, accentul cade pe protejarea păcii și securității (37%) și pe cooperarea între state (36%).
Dacă la nivel european sprijinul pentru combaterea terorismului se află pe ultimul loc în topul beneficiilor, în România cel mai puțin apreciată este contribuția Uniunii la lupta împotriva schimbărilor climatice.
Statul de drept, o condiție pentru finanțare?
Un alt capitol al sondajului scoate în evidență diferențe clare între percepția românilor și cea a restului europenilor. Doar 61% dintre cetățenii din România sunt de acord ca acordarea fondurilor europene să fie condiționată de respectarea statului de drept și a principiilor democratice, în timp ce la nivelul Uniunii procentul ajunge la 95%.
Șase din zece români consideră că deciziile UE influențează viața lor cotidiană, un procent sensibil mai mic decât media europeană de 72%. Dintre aceștia, jumătate evaluează impactul ca fiind pozitiv, 34% îl consideră neutru, iar 16% îl percep negativ.
Pe lista priorităților pe care românii ar dori să le vadă abordate în Parlamentul European se află, în primul rând, inflația și creșterea prețurilor (42%), urmate de sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (37%), agricultura și securitatea alimentară (29%) și lupta împotriva sărăciei (28%). La nivelul Uniunii, însă, securitatea ocupă un loc mai important în clasament.
Un capitol esențial al sondajului privește solidaritatea europeană. 73% dintre români cred că statele membre ar trebui să fie mai unite pentru a face față provocărilor globale, dar procentul rămâne mult sub media UE, unde nouă din zece cetățeni împărtășesc această opinie.
Totodată, 68% dintre români consideră că Uniunea ar trebui să dispună de mai multe mijloace pentru a gestiona crizele, față de 77% dintre europeni. În privința rolului UE în protejarea cetățenilor de riscurile globale, doar 43% dintre români vor o implicare mai mare, România situându-se la coada clasamentului, la egalitate cu Polonia. Mai mult, 28% dintre români (cel mai ridicat procent din UE) cred că rolul Uniunii ar trebui să fie chiar mai mic.
Ce ar trebui să conteze pentru viitorul UE
Întrebați pe ce domenii ar trebui să se concentreze Uniunea pentru a-și consolida poziția în lume, românii au indicat securitatea alimentară și agricultura (34%), apărarea și securitatea (30%) și competitivitatea economică (29%). Europenii, în schimb, au pus pe primul loc apărarea și securitatea (37%), urmate de economie și industrie (32%) și de independența energetică (27%).
„Cetăţenii UE doresc ca Europa să se concentreze pe securitate şi economie. Ei privesc către UE pentru stabilitate şi se aşteaptă la o voce europeană puternică şi unită în lumea incertă de astăzi", a declarat Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European. Ea a adăugat că „priorităţile noastre şi următorul buget pe termen lung al UE trebuie să permită Uniunii să facă faţă noilor realităţi geopolitice. Parlamentul a ascultat, iar acum trebuie să ne respectăm promisiunile, să investim în ceea ce contează şi să livrăm rezultate pentru cetăţenii noştri".
Eurobarometrul de primăvară a fost realizat de agenția Verian între 5 și 29 mai 2025, prin 26.410 interviuri față în față în toate cele 27 de state membre. În România, cercetarea s-a bazat pe un eșantion de 1.056 de persoane.