Experții avertizează că imaginile despre animale generate cu inteligența artificială pot induce oamenii în eroare și pot avea efecte negative asupra animalelor și oamenilor.
Un elefant căţărător, un delfin roz, un leopard drăgălaş... Imagini false generate cu Inteligenţa Artificială (AI) denaturează percepţia asupra faunei şi modifică comportamentele, un fenomen care s-ar putea dovedi periculos atât pentru animale, cât şi pentru oameni, avertizează experţii, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Astfel de creaţii, însoţite adesea de texte emoţionante, circulă, în mai multe limbi, pe platforme de socializare precum Facebook, TikTok şi X.
Jurnalişti AFP specializaţi în verificarea imaginilor digitale au analizat zeci de imagini, printre care şi una alb-negru în care apare un urangutan care leagănă nişte pui de leopard şi care pare plasată în jungla din statul Sabah, Malaezia.
Deşi scopul acestor imagini pare a fi mai degrabă amuzamentul şi nu dezinformarea intenţionată, specialiştii avertizează că aceste reprezentări foarte realiste riscă să ofere publicului o viziune eronată despre fauna sălbatică, subminând astfel eforturile de conservare a specialiştilor.
Această neînţelegere poate determina oamenii să se apropie prea mult de animale sau să interacţioneze cu acestea într-un fel periculos, a spus pentru AFP José Guerrero-Casado, profesor de zoologie la universitatea din Cordoba, Spania.
Cercetătorul dă exemplul cazului foarte mediatizat al unei femei care a încercat să se apropie de un leopard de zăpadă, un exemplar rar, pentru a face o fotografie, în regiunea chineză Xinjiang (nord-vest).
Departamentul pentru păduri din China a sporit ulterior numărul patrulelor şi a avertizat publicul să păstreze o distanţă de siguranţă atunci când întâlneşte un animal sălbatic.
Unii oameni ar putea fi răniţi
Riscuri pentru oameni și animale
Din punctul de vedere al experţilor în conservarea speciilor, imaginile generale cu AI şi în care animalele sălbatice par drăguţe sau afectuoase ar putea contribui la exploatarea animalelor.
Astfel de imagini susţin cererea pentru anumite specii, care vor fi utilizate în scop turistic şi ca accesorii pentru fotogafii, exploatate pentru crearea de conţinuturi pe reţelele de socializare sau păstrate ca animale de companie, a precizat Chris Lewis, cercetător în cadrul asociaţiei caritabile pentru apărarea vieţii sălbatice Born Free.
Deşi unele astfel de imagini ar putea încuraja susţinerea cauzei animalelor, efectele negative le depăşesc complet pe cele pozitive, a dat asigurări Jenny Roberts, din cadrul organizaţiei World Wide Fund for Nature (WWF), amintind că unii oameni ar putea fi răniţi.
Ea regretă totodată că aceste conţinuturi false desensibilizează publicul faţă de imaginile reale, creând îndoieli.
Când faci un lucru remarcabil, oamenii pun acel lucru la îndoială, a spus Roberts, care a povestit despre momentul când o cameră de filmat instalată de organizaţie a surprins un tigru cu cinci pui în China. Era ceva inedit în această ţară şi totuşi, când am pus imaginile online, am fost întrebaţi pe reţelele de socializare dacă sunt generate cu AI.
Un studiu publicat în septembrie în revista Conservation Biology şi semnat şi de José Guerrero-Casado a calificat drept o gravă ameninţare la adresa societăţii această proliferare extrem de rapidă a conţinuturilor false create cu AI.
Conținutul genera cu AI poate afecta cercetarea științifică
O altă provocare este capacitatea oamenilor de a identifica speciile în mod corect. Altfel spus, din cauza imaginilor înşelătoare, s-ar putea ajunge la concluzii eronate în privinţa numprului real de exemplare şi al ariei reale de răspândire a acestor animale.
În contextul în care oamenii de ştiinţă folosesc deseori imagini realizate de persoane fizice, creaţiile cu AI ar putea să afecteze negativ calitatea cercetărilor, au avertizat recent mai mulţi experţi într-un articol publicat în revista Nature.
Aceştia pledează pentru un proces mai riguros de autentificare a imaginilor pe platformele de socializare şi pentru o campanie de informare cu privire la riscuri destinată membrilor acestor comunităţi.
Meta, compania-mamă a Facebook, precum şi TikTok, care plătesc agenţia AFP, în cadrul unui parteneriat, pentru a verifica potenţialele erori, le cer deja utilizatorilor lor să precizeze în mod clar dacă un conţinut realist a fost realizat cu AI. Aceste reţele susţin, de asemenea, că dispun de instrumente care etichetează automat creaţiile AI.
Cu toate acestea, jurnaliştii AFP care verifică imagini digitale au identificat numeroase postări realizate cu AI ţo care nu erau marcate ca atare, chiar când autorii lor scriau acest lucru în legenda imaginii.
Conservarea este influenţată de o societate bine informată, care înţelege nevoile ecologice ale speciilor sălbatice, a rezumat Guerrero-Casado. Falsele conţinuturi generate cu AI nu slujesc acest obiectiv.