Premierul interimar Ilie Bolojan a susținut, joi, 2 iulie, o conferință de presă.
Premierul interimar Ilie Bolojan a solicitat conducerilor celor două Camere ale Parlamentului, joi, într-o conferință de presă, convocarea unor sesiuni extraordinare în a doua jumătate a lunii iulie, în vederea dezbaterii proiectelor necesare încasării fondurilor din PNRR.
Cele nouă proiecte vizează legea salarizării personalului plătit din fonduri publice, regimul incompatibilităților, introducerea sistemului bonus-malus pentru angajații ANAF, modificarea Codului administrativ, Codul urbanismului și măsurile de decarbonizare. La acestea se adaugă alte trei proiecte privind decarbonizarea în sectorul energetic, transpunerea unei directive europene referitoare la organizarea pieței energiei electrice și stabilirea cadrului juridic pentru închiderea PNRR.
DC NEWS a prezentat în regim LIVE principalele declarații făcute de premierul interimar:
- „Principala activitate în următoarea săptămână, care a fost discutată, se bazează pe proiectele de lege care vor trebui puse pe agenda Parlamentului și adoptate, astfel încât România să își încaseze sumele din PNRR. Am inventariat aceste proiecte. Sunt șase proiecte de bază și încă trei secundare, pe care ne propunem să le finalizăm până săptămâna viitoare. Asta înseamnă că vor fi încheiate discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene”
Aceste proiecte sunt următoarele:
- „Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este în prezent negociată cu reprezentanții Comisiei Europene. Obiectivul este ca noul proiect să nu conducă la creșterea anvelopei salariale, respectiv a fondului total de salarii, astfel încât ponderea cheltuielilor de personal să se mențină la nivelul actual, de 8,1% din PIB. De asemenea, sunt analizate și alte soluții privind reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor la bugetul de stat”
- „În ceea ce privește grilele de salarizare și celelalte aspecte aflate în negociere cu categoriile de personal, aceste discuții au avut deja loc, iar Ministerul Muncii trebuie să le includă în propunerea finală. Interesul principal vizează stabilirea grilelor de salarizare. Până săptămâna viitoare, autoritățile își propun să finalizeze discuțiile și să transmită proiectul”
- „Un alt proiect este propunerea legislativă pentru modificarea Codului administrativ”
- „Al cincilea proiect vizează noul Cod al urbanismului. Acesta se află în Comisia pentru administrație publică a Camerei Deputaților încă de la sfârșitul anului trecut și necesită în continuare discuții înainte de a fi adoptat. Ar trebui ca discuțiile să fie finalizate la sfârșitul săptămânii viitoare”
- „Un alt proiect este cel privind decarbonizarea. Proiectul a fost discutat în Senat zilele trecute, însă au lipsit trei voturi pentru a fi adoptat. Va fi redepus la Camera Deputaților pentru a intra din nou în circuitul parlamentar. Vom comunica, prin intermediul Ministerului Energiei și al Ministerului Mediului, cu reprezentanții grupurilor parlamentare pentru a clarifica acest proiect.
- „Mai sunt trei proiecte secundare, dar au o valoare importantă. Cele privind urbanismul și decarbonizarea au o valoare efectivă de 970 de milioane de euro. Dacă aceste șase proiecte nu sunt adoptate, nu vom putea absorbi peste 4 miliarde de euro. Absorbția pentru aceste fonduri e o prioritate pentru România”
- „Mai avem un proiect de lege privind adoptarea unei ordonanțe de urgență privind unele măsuri de decarbonizare în sectorul energetic. A fost introdus un amendament care nu trebuie votat, pentru că dacă s-ar vota, am fi în situația în care am anula întreg jalonul de decarbonizare și am ajunge în situația în care România ar pierde sume imense”
- „De asemenea, mai sunt două proiecte - cel legat de transpunerea unei directive europene în ceea ce privește organizarea pieței energiei electrice, respectiv proiectul de lege care închide întreg PNRR-ul, cel privind stabilirea cadrului juridic pentru închidere PNRR. E proiectul final care nu are o valoare financiară, dar adoptarea lui e necesară, astfel încât să se stabilească toate condițiile în care se poate închide acest program până la sfârșitul lunii august”
- „Toate aceste proiecte vor fi pregătite. Vom închide consultările, vom comunica Parlamentului și considerăm că în a doua jumătate a lunii iulie aceste proiecte pot fi discutate și votate în Parlament”
- „Mai sunt câteva hotărâri de guvern care țin de Min. Mediului, de Min. Energiei, care vor fi pregătite pentru a fi supuse ordinii de zi a ședinței de guvern și adoptării, ca și celelalte jaloane mai mici să fie adoptate”
Acord semnat între România și Republica Moldova
De asemenea, Ilie Bolojan a detaliat și acordul bilateral semnat astăzi de România și Republica Moldova privind aspecte referitoare la construirea, exploatarea, întreţinerea şi repararea infrastructurilor de transport de interes strategic din cele două state, inclusiv a podului rutier de frontieră peste râul Prut, între localităţile Ungheni (România) şi Ungheni (Republica Moldova).
„După ședința de Guvern de astăzi, am semnat un acord important - acordul dintre Guvernul României și cel al Republicii Moldova privind aspectele legate de conectivitate, și anume cele legate de infrastructura de transport strategic, care derivă din programul SAFE, pe care România l-a aprobat - conectarea la nivel de autostradă între România și R. Moldova, mai exact coridorul de autostradă dintre Pașcani - Iași - Ungheni (R. Moldova). Acest acord clarifică aceste aspecte, inclusiv finanțarea podului rutier de autostradă dintre România și Republica Moldova în zona localității Ungheni, proiect aflat într-o stare avansată de lucru, care va fi terminat în toamna acestui an”, a explicat premierul, joi.
Totodată, el a adăugat: „Astăzi s-a semnat și primul contract de construcție pe tronsonul dintre România și R. Moldova, tronsonul 4 de 15 km, între Iași și Ungheni. Lucrările ar urma să înceapă după perioada de proiectare de aprox. 6 luni și să se finalizeze până în 2030. Tronsonul integral Pașcani-Ungheni (R. Moldova) cuprinde 4 sectoare de drum. Trei au fost semnate, mai avem un singur sector care e într-o fază de contestații la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. Sper, cel mai târziu în toamna acestui an, să poată fi semnat și acesta”, a mai spus el.
Guvernul sesizează CCR într-un conflict cu ÎCCJ
De asemenea, Bolojan a anunțat că Guvernul a sesizat CCR privind soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ.
„De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional”.