Într-un videoclip publicat pe canalul său de YouTube, unde are peste un milion de abonați, chirurgul plastician american Dr. Michael Gartner a explicat că această practică poate duce la complicații serioase.

„Niciodată nu vrei să-ți lași capul pe spate când îți curge sânge din nas”, a spus dr. Gartner, reacționând la o simulare realizată de creatorul Zack D Films. Clipul arată cum, atunci când îți înclini capul înapoi, sângele nu mai are unde să se scurgă și ajunge pe gât, în stomac sau chiar în căile respiratorii.

Potrivit chirurgului, înghițirea sângelui poate provoca greață, vărsături sau, în cazuri rare, sufocare. 

„Sângele în stomac este foarte iritant și provoacă multă greață. Acest lucru se întâmplă uneori după operațiile de rinoplastie”, a explicat el.

Ce trebuie să faci corect în caz de sângerare nazală

Atât Zack D Films, cât și Dr. Gartner recomandă următorii pași simpli:

• Stai jos și apleacă-te ușor în față;
• Ciupește partea moale a nasului, aplicând presiune;
• Respiră pe gură și menține presiunea timp de 5–10 minute.

„Mai multă presiune, ca și cum ți-ai sufla nasul și apoi degetele tale îl țin. De obicei, dacă poți face asta timp de cinci până la zece minute, vei opri sângerarea”, a explicat medicul.

De ce apar sângerările nazale

Dr. Gartner a adăugat și o explicație medicală: cele mai multe sângerări provin dintr-o zonă a nasului numită plexul Kiesselbach — o rețea de vase de sânge aflate foarte aproape de suprafață.

Acestea se pot sparge ușor dacă aerul este uscat, dacă suferi de o răceală sau dacă introduci ceva în nas, „cum ar fi scobirea nasului”, a precizat medicul.

Când trebuie să mergi la medic

Conform NHS (Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie), sângerările nazale nu sunt de obicei un semn al unei probleme grave și pot fi tratate acasă. Totuși, este recomandat un consult medical dacă:

• sângerarea apare după o lovitură puternică;
• ai o boală care afectează coagularea sângelui;
• iei medicamente precum warfarina;
• sângerările sunt frecvente sau durează mai mult de 15 minute.

Copiii, femeile însărcinate, persoanele cu hipertensiune și cei peste 45 de ani sunt mai predispuși la astfel de episoade.