Dacă ești victimă a violenței domestice sau într-o stare de pericol iminent și nu poți vorbi despre asta, există un semn universal prin care poți cere ajutor în tăcere.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) continuă campania ”România, mai aproape de tine”. Prin campania ”Recunoaște violența domestică, cere ajutor, cunoaște-ți drepturile”, DRP oferă informații utile atât victimelor, cât și celor care pot acționa, prin recunoaștere. ”Dacă nu poți vorbi, semnul de ajutor poate fi o modalitate discretă de a cere sprijin: arată palma, îndoaie degetul mare în palmă și închide celelalte degete peste el. Folosește-l doar dacă este sigur pentru tine” transmite DRP, printr-un comunicat de presă.
”La nivel global, aproximativ 840 de milioane de femei au trecut prin violență fizică și/sau sexuală din partea partenerului ori violență sexuală din partea altei persoane, potrivit OMS. Peste 370 de milioane de fete și femei au fost victime ale violului sau agresiunilor sexuale în copilărie, potrivit UNICEF. Într-o relație de familie sau de cuplu, violența poate lua forme care îți provoacă suferință, teamă sau îți afectează libertatea și siguranța. Violența domestică nu înseamnă doar lovituri. Recunoașterea ei este un prim pas către sprijin” atrage atenția Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Violența nu este doar fizică!
”Conform Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, sunt definite opt tipuri ale violenței domestice: violența verbală, psihologică, fizică, sexuală, economică, socială, spirituală și cibernetică. De cele mai multe ori, violența domestică nu se manifestă printr-o singură formă, ci prin asocierea mai multor tipuri de violență, care se pot manifesta simultan sau succesiv.
- Violența verbală
Violența verbală constă în utilizarea unui limbaj jignitor, brutal, degradant sau umilitor, prin insulte, amenințări și expresii menite să intimideze ori să afecteze demnitatea unei persoane.
- Violența psihologică
Violența psihologică presupune comportamente care provoacă teamă, tensiune, suferință emoțională sau care urmăresc controlarea victimei. Se poate manifesta prin intimidare, amenințări, șantaj, manipulare, gelozie excesivă, urmărire, supraveghere și restrângerea libertății de decizie. Această formă de violență poate fi dificil de identificat, deoarece nu lasă întotdeauna urme vizibile. Efectele sale pot afecta autonomia, încrederea în sine și capacitatea victimei de a lua decizii independente.
- Violența fizică
Violența fizică reprezintă orice acțiune prin care sunt afectate corpul sau sănătatea unei persoane. Poate include lovirea, împingerea, trântirea, tragerea de păr, strangularea, mușcarea, arderea sau alte acte care provoacă durere ori suferință fizică. Gravitatea unei situații nu trebuie apreciată exclusiv în funcție de existența unor leziuni vizibile. Actele de violență fizică nu pot fi justificate prin invocarea nervozității, a conflictelor familiale sau a caracterului pretins accidental al incidentului.
- Violența sexuală
Violența sexuală presupune constrângerea, intimidarea, manipularea sau presarea unei persoane să participe la acte sexuale pe care nu le dorește. Poate include violul, agresiunea sexuală, hărțuirea sexuală și alte fapte prevăzute de legislația aplicabilă. Existența unei relații de cuplu sau a unei căsătorii nu înseamnă că o persoană este obligată să accepte acte sexuale. Consimțământul trebuie să fie liber și poate fi retras.
- Violența economică
Violența economică se manifestă prin controlul abuziv asupra banilor, veniturilor, bunurilor sau activității profesionale a victimei. Poate consta în interzicerea accesului la muncă, privarea de resurse pentru necesități de bază, controlarea veniturilor, sustragerea bunurilor personale sau împiedicarea utilizării bunurilor comune. Prin limitarea accesului la resurse, agresorul poate crea o situație de dependență financiară care îngreunează ieșirea victimei din relația abuzivă.
- Violența socială
Violența socială constă în izolarea victimei de familie, prieteni, comunitate sau mediul profesional. Aceasta se poate manifesta prin interzicerea contactelor sociale, împiedicarea accesului la școală ori la locul de muncă, izolarea în locuință sau reținerea actelor de identitate. Restrângerea intenționată a accesului la informații relevante pentru propria viață poate contribui, de asemenea, la menținerea controlului asupra victimei.
- Violența cibernetică
Violența cibernetică presupune utilizarea tehnologiei și a mijloacelor de comunicare pentru intimidarea, umilirea, amenințarea sau controlarea unei persoane. Poate include hărțuirea online, supravegherea digitală, accesarea neautorizată a conturilor, amenințările prin mesaje și distribuirea fără consimțământ a unor imagini sau informații intime. Protecția vieții private și a siguranței persoanei este relevantă atât în mediul fizic, cât și în cel digital.
- Violența spirituală
Violența spirituală constă în controlarea, limitarea sau desconsiderarea nevoilor morale, culturale, lingvistice ori religioase ale unei persoane. Se poate manifesta prin interzicerea practicării credinței, ridiculizarea convingerilor, impunerea unor practici religioase nedorite sau limitarea accesului la activități culturale și spirituale.
Violența domestică îi afectează și pe copiii care asistă la conflicte sau cresc într-un mediu dominat de frică. Siguranța ta și a copiilor tăi este prioritară.
Nu trebuie să gestionezi singură această situație. În România există mecanisme legale de intervenție și protecție: intervenția Poliției, ordine de protecție, monitorizare electronică și servicii specializate pentru victime” arată DRP.
În România, victimele violenței domestice pot solicita și beneficia de compensație financiară, iar acordarea compensației depinde de natura infracțiunii, de situația victimei, de prejudiciile suferite și de îndeplinirea condițiilor procedurale prevăzute de lege.
Compensația financiară reprezintă un mecanism de sprijin acordat de stat victimelor anumitor infracțiuni, în condițiile prevăzute de Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor.
Astfel, pot solicita compensație financiară victimele unor infracțiuni precum tentativa la omor, tentativa la omor calificat, vătămarea corporală și alte infracțiuni intenționate prevăzute de lege, relele tratamente aplicate minorului, violența în familie, lipsirea de libertate în mod ilegal, sclavia, traficul de persoane, traficul de minori, supunerea la muncă forțată sau obligatorie, violul, agresiunea sexuală, anumite infracțiuni sexuale săvârșite asupra minorilor, hărțuirea sexuală, tortura și pornografia infantilă. În condițiile prevăzute de lege, pot beneficia de compensație și membrii de familie ai persoanelor decedate ca urmare a unor asemenea infracțiuni. Eligibilitatea se stabilește individual, în funcție de încadrarea juridică a faptei și de celelalte condiții aplicabile, mai arată sursa citată
Pentru informații accesează anes.gov.ro. Într-o situație de urgență, apelează 112, gratuit, în toate statele membre ale Uniunii Europene. Dacă ai nevoie de asistență gratuită, non stop, în toată UE, ai numărul de telefon 116 016. Informații privind serviciile de sprijin și îndrumarea victimelor , în România, sunt furnizate prin intermediul liniei naționale telefonice gratuite 0800.500.333.
Pentru informații despre modalitățile de semnalare a violenței domestice:
- Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) www.anes.gov.ro
- Ministerul Afacerilor Interne: https://www.mai.gov.ro
- Pagina oficială de Facebook a MAI: https://www.facebook.com/ministeruldeinterne
- Poliția Română: https://politiaromana.ro