Prof. univ. dr. habil. Georgeta Pânișoară atrage atenția că România se concentrează prea puțin pe prevenirea violenței din școli și spune că primele măsuri ar trebui luate încă de la clasa pregătitoare, chiar de către profesori.
Georgeta Pânișoară, prof. univ. dr. habil. la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București, a fost invitata prof. univ. dr. Sorin Ivan, la emisiunea DC EDU, unde a vorbit despre violența din școala românească. Discutând despre soluții și prevenție, aceasta a atras atenția că primii pași trebuie făcuți încă de când copilul este în clasa pregătitoare. Implementarea din primii ani de școală a unor reguli simple și constante ar putea schimba profund viitorul tinerilor.
Totul începe încă de la clasa pregătitoare. Reguli de aplicat
"Am zis astăzi de nenumărate ori cuvântul prevenție. Din păcate, atât de puțin ne centrăm la zorii apariției acestui fenomen. Îl sesizăm mult prea greu și atunci poate trebuie și niște programe generalizate la nivel de sistem și pe prevenție, mult mai concrete. Revin iar la clasa pregătitoare și la clasa întâi, unde formăm niște deprinderi. Dacă am avea reguli, și multe cadre didactice au astfel de reguli, dar se pierd pe parcurs, din criză de timp, din ideea că avem prea multă materie... Dacă am avea reguli și limite clare, dacă am spus pur și simplu de fiecare dată când apar cuvinte violente sau amenințări: "vorbim în clasa asta fără amenințări", pe tonul cel mai calm posibil. Dacă punem 10 reguli nu le va reține nimeni, dacă punem două reguli poate le va reține cineva. Una dintre regulile acestea poate fi: "vorbim fără amenințări și fără violență" sau "când văd un pericol mă îndepărtez", că acum trebuie să lucrăm un pic și la psihologia victimei că dacă văd că e cineva foarte violent trebuie să știu cum să fug repede din situația respectivă, cum să mă dau la o parte. Nici asta nu învățăm din păcate", a declarat prof. univ. dr. habil. Georgeta Pânișoară.
"O cultură a anti-violenței"
"Altfel spus trebuie să dezvoltăm o cultură a anti-violenței, a combaterii violenței. Eu din nou spun că este regretabil că așteptăm să se întâmple cazuri din acestea oribile și șocante ca să repunem pe tapet problema violenței, când noi știm că violența este un proces destul de larg răspândit, cu multe situații și cazuri despre care poate de multe ori nici nu știm pentru că dacă nu ne informează mass-media noi habar nu avem ce se întâmplă în diverse colțuri ale sistemului educațional", a punctat apoi Sorin Ivan.
Soluțiile propuse de Sorin Costreie și Luca Niculescu
Ulterior, Sorin Ivan a amintit soluțiile propuse de noul ministru al Educației, Sorin Costreie, și de premierul Luca Niculescu, după incidentele șocante produse săptămâna trecută, când mai mulți copii au mers în școli cu cuțite, iar în unele cazuri au fost și persoane rănite.
"Privitor la soluții, ministrul actual, Sorin Costreie, a ieșit public și a vorbit despre o serie de măsuri, la fel și premierul Luca Niculescu. În acest context, se discută despre creșterea numărului de consilieri școlari, care știm că sunt în continuare mult prea puțini, despre întărirea personalului care asigură securitatea la nivelul unităților școlare, despre dublarea pedepselor, despre o mai mare exigență în materie de pedepse, care să sancționeze astfel de comportamente. De asemenea, problema cooperării instituționale, s-a creat chiar un grup de lucru. Sigur, parentingul rămâne o soluție. Cum vedeți, sunt suficiente aceste măsuri? Tratăm efectele, ajungem să tratăm și cauzele?", a întrebat prof. univ. dr. Sorin Ivan.
Georgeta Pânișoară: Minunat, însă lipsește componenta psihologică
Georgeta Pânișoară a apreciat că soluțiile propuse sunt bune, dar a atras atenția că lipsește o componentă esențială - cea psihologică.
"Tot ce ați enumerat mi se pare minunat, însă văd că lipsește componenta asta psihologică. Adică dacă nu învățăm să ne comportăm unii cu alții la 10 ani, la 14 ani... Trebuie să ajungem la rădăcini. Violența aia poate să apară din motive de lipsă de apartenență sau că ne dorim altă apartenență la un grup, din singurătate, din frustrare, din nevoia de aprobare, din nevoia de statut, din nevoia de distracție, din nedreptate, din autoprotecție, din nevoia de atenție.
Noi nu îi învățăm pe copii să își ceară drepturile atunci când e vorba despre o injustiție și de frustrare, nu îi învățăm nici cum să fie asertivi. Pentru că nu e dezvoltat creierul sunt foarte reactivi la vremea aceea. Sunt mai mult instinctuali pentru că nu știu să facă trecerea aceasta de la emoție și atunci trebuie să punem niște reguli care să fie urmate, să punem niște etape, ce faci în anumite situații. Sunt necesare aceste ghiduri de comportament. Lucrurile astea nu le învățăm pur și simplu din observație", a mai spus Georgeta Pânișoară.
Reamintim că patru incidente cu cuțite s-au produs în școlile din România, în doar o săptămână. După cazul din Bistrița, marți, 20 octombrie, în comuna Ciurea, județul Iași, un elev de 12 ani a sărit cu un cuțit la profesoara de biologie. Apoi, joi, 22 octombrie, un elev a scos o macetă și a atacat mai mulți colegi, la Colegiul Tehnic "Armand Călinescu" din Pitești. Vineri, 23 octombrie, s-a aflat că și un elev de clasa a VIII-a de la Liceul Teoretic "Nikolaus Lenau" din Timișoara a mers cu un cuțit la școală.