Căpușele sunt cunoscute pentru transmiterea unor infecții ce pot provoca boli grave, inclusiv boala Lyme și encefalita transmisă de căpușe. Totuși, ele pot provoca și o afecțiune mai puțin cunoscută, numită sindromul alfa gal, o alergie severă la carne care poate deveni amenințătoare pentru viață, notează Euronews.
Legătura dintre acest sindrom și o anumită specie de căpușe a fost identificată în urmă cu aproximativ 15 ani. În prezent, numărul cazurilor diagnosticate este în creștere, pe măsură ce afecțiunea devine mai cunoscută și tot mai multe persoane raportează reacții alergice după consumul de carne și, în unele situații, de produse lactate.
Această alergie nu afectează consumul de fructe de mare, pește, carne de pasăre, precum puiul sau curcanul, și nici consumul de ouă.
CITEȘTE ȘI: Cum se scoate CORECT o căpuşă din piele. Greşeala pe care o fac cei mai mulţi
Ce provoacă această afecțiune?
Spre deosebire de alte boli transmise prin mușcătura de căpușă, sindromul alfa gal nu este cauzat de o bacterie sau de un virus. Afecțiunea apare atunci când sistemul imunitar al organismului dezvoltă o reacție alergică la un tip de zahăr numit alfa gal, prescurtare de la galactoză α.
Această moleculă de zahăr se găsește în carnea majorității mamiferelor, precum vacile, porcii și oile, precum și în saliva anumitor specii de căpușe. Ea nu este prezentă însă la oameni și la alte primate.
În mod normal, consumul acestei substanțe nu produce probleme. Însă atunci când o căpușă purtătoare mușcă o persoană, alfa gal poate ajunge în sânge și determină organismul să producă anticorpi. Acești anticorpi, care au rolul de a identifica și combate substanțele străine, învață să recunoască și să atace moleculele de alfa gal.
Ulterior, atunci când persoana consumă carne provenită de la mamifere, acești anticorpi pot declanșa o reacție alergică.
„Se pare că pielea este o cale excelentă pentru declanșarea unui răspuns alergic”, a explicat doctorul Scott Commins, cercetător al sindromului alfa gal la Universitatea din Carolina de Nord, conform sursei citate. „Dacă tot acest proces s-ar produce pe cale orală și am consuma alfa gal așa cum o facem atunci când mâncăm friptură sau barbecue, atunci nu am deveni alergici”.
VEZI ȘI: Cum să te protejezi de căpușe și ce să faci dacă ești mușcat. Ghid complet pentru sezonul cald
Care sunt simptomele?
Una dintre particularitățile sindromului alfa gal este faptul că simptomele pot apărea la câteva ore după consumul de carne roșie, uneori chiar la șase ore distanță. Afecțiunea se poate dezvolta treptat, pe parcursul mai multor săptămâni sau luni, iar manifestările tind să devină mai severe în timp.
„Pacientul poate să fi mâncat carne seara și apoi să se trezească în timpul nopții cu simptome severe. Acest lucru face dificilă, atât pentru pacient, cât și pentru medic, asocierea reacției alergice cu ceva ce a fost ingerat cu câteva ore înainte”, a explicat Marianne van Hage, profesoară de imunologie clinică la Institutul Karolinska din Suedia.
Printre simptomele sindromului alfa gal se numără erupțiile cutanate, mâncărimile intense pe suprafețe întinse ale corpului, problemele digestive precum balonarea și disconfortul abdominal, dar și reacțiile alergice severe, inclusiv anafilaxia, umflarea țesuturilor, dificultățile de respirație și șocul anafilactic.
CITEȘTE ȘI: Țânțar, căpușă sau purice? Cum să identificați și să tratați înțepăturile de insecte în această vară
Tot mai multe persoane sunt diagnosticate cu sindromul alfa gal?
Deși numărul cazurilor raportate este în creștere, specialiștii consideră că acest fenomen se explică, în parte, prin faptul că medicii și populația cunosc mai bine această afecțiune și o identifică mai ușor.
„Cred că o parte din explicație este că tot mai mulți oameni au aflat despre acest sindrom și sunt atenți la apariția lui”, a declarat Maria Diuk Wasser, cercetătoare la Universitatea Columbia, specializată în bolile transmise de căpușe.
Creșterea numărului de cazuri este influențată și de extinderea arealului căpușei Lone Star, considerată principalul vector al sindromului alfa gal și întâlnită în prezent în America de Nord.
Și alte specii de căpușe pot fi asociate cu această alergie. Printre ele se numără Ixodes ricinus, cunoscută în Europa drept căpușa de oaie sau căpușa de cerb, însă legătura cu sindromul alfa gal este raportată mai rar.
Cum se stabilește diagnosticul?
Diagnosticul sindromului alfa gal se bazează pe un test de sânge care detectează anticorpii IgE specifici.
„Testul de sânge este foarte bun în sine, dar nu te poți baza doar pe el pentru stabilirea diagnosticului. Ai nevoie și de simptomele clinice”, a explicat Scott Commins. „În domeniul alergiilor ne confruntăm frecvent cu rezultate fals pozitive la analizele de sânge”.
În cazul unor pacienți, alergia poate dispărea după câțiva ani. Scott Commins afirmă că a observat această evoluție la aproximativ 15 până la 20% dintre pacienții săi.
Chiar și în aceste situații, evitarea unor noi mușcături de căpușă rămâne importantă pentru a reduce riscul reapariției alergiei.