Irineu Darău, ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, a anunţat ce trebuie făcut în viitorul apropiat pentru turismul din România. Dar cum se vede anunţul lui Darău din industrie?
"Cred că, dacă vrem să injectăm bani şi cerere în HORECA, prioritară trebuie să fie prima de incoming (n.r pentru aducerea turiştilor străini în România). De asemenea, dinspre industria de turism aud că este nevoie de flexibilizarea contractelor de muncă.
Aşadar, prioritatea mea pentru următoarele luni ar fi livrarea acestui trio: o primă de incoming, în limita bugetului, flexibilizarea contractelor de muncă, ceea ce ar permite sectorului să se adapteze în afara sezonului turistic, dar şi un OMD naţional, cu un buget adecvat, care să se ocupe de marketing", a declarat Irineu Darău în cadrul unei conferinţe de presă în care şi-a prezentat bilanţul la 9 luni de mandat.
Am vrut să aflăm cum se văd anunţurile lui Irineu Darău în industria turismului. În acest sens, DC News l-a contactat pe Traian Bădulescu, purtătorul de cuvânt al ANAT (n.r. Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism), pentru a afla dacă măsurile sunt cele care pot ajuta industria, dar şi care sunt nevoile acestui sector.
"Exact acestea sunt priorităţile. Aşa cum şi primarul Ciprian Ciucu a anunţat marţi că vrea să facă un OMD pe Bucureşti, pentru că era necesar. Tocmai România, la nivel naţional, şi Bucureştiul, Capitala, nu au un OMD. Prin ţară au început deja să apară şi să se dezvolte. Constanţa, spre exemplu, are mai multe OMD-uri, ele există şi în Tulcea, Bucovina, Maramureş, Sibiu, Oradea. Cadrul legislativ este mult mai bun pentru OMD-uri decât pentru asociaţii de promovare turistică, astfel că acum fiecare încearcă să ia această formă", a declarat Traian Bădulescu în exclusivitate pentru DC News.
Deconturile din voucherele de vacanţă au scăzut. De ce are nevoie turismul românesc de ele
Voucherele de vacanţă au fost reduse la 900 lei, impozitabil, şi mai există doar pentru cei care au salarii mai mici de 6000 lei. Traian Bădulescu a explicat de ce ar fi bine ca acestea să revină la valoarea iniţială, de 1600 lei, şi ce avantaje aduc ele în turism.
"BIne că mai există şi în forma asta, dar ideal ar fi să se revină la valoarea de 1600 lei. Guvernanţii, însă, spun că e bugetul restrâns şi nu au de unde. În turismul intern se resimte scăderea lor. Nu neapărat pe litoral vara, dar este o scădere mare a consumului de vouchere, valoarea acestora nemafiind atractivă. Voucherele de vacanţă sprijină turismul intern, sprijină angajaţii şi, practic, rodează turismul intern, permit hotelierilor să se dezvolte şi, astfel, să îi primească în condiţii bune pe turiştii străini
Într-adevăr, prima de incoming trebuie să fie o prioritate, trebuie să atragem turişti în România. Ţara noastră poate atrage, la ora actuală, 6 milioane de turişti străini. Avem unde să-i cazăm. Acum vin la noi cam 2,5 milioane de turişti străini pe an, în condiţiile în care înainte de pandemie ajunsesem spre 3 milioane. E o creştere pe incoming de la an la an.
ANAT şi agenţiile de turism cer de mult timp această măsură. Prima de incoming a tot fost promisă şi ar fi bine să se implementeze acum, pentru că ar fi un stimul important pentru agenţiile care aduc turişti străini în România", a mai precizat Traian Bădulescu.
Bugetul necesar promovării României, 30 de milioane de euro pe an. Ar aduce înapoi miliarde
Reprezentantul ANAT a transmis un mesaj şi către Ministerul de Finanţe cu privire la bugetul necesar promovării turismului din România. Conform lui Traian Bădulescu, România ar avea nevoie, anual, de 30 de milioane de euro pentru promovare, însă acest buget ar putea aduce înapoi miliarde de euro la buget.
"Sper să negocieze MEDAT cu Ministerul Finanţelor pentru un buget mai mare. Ca să înţeleagă şi Finanţele, dar şi alte ministere, dacă investeşti 30 de milioane de euro pe an, ai atrage miliarde de euro în plus la buget. Dacă nu te promovezi puternic, nu poţi să intri în competiţia internaţională pe partea de turism.
Un exemplu bun e Germania, care e o ţară industrială, ţara automobilelor. Acolo, industria turismului a depăşit în PIB industria auto în ultimii 10 ani. Organizează multe congrese de afaceri, se fac citybreak-uri, au turism cultural, au târguri, Oktoberfest. Germanii şi-au dat seama că turismul e important, asta deşi ţara lor trăieşte bine din industrie.
Dar ne putem uita şi mai aproape, la Bulgaria. După pandemie, pe nordul litoralului bulgăresc cei mai mulţi sunt turiştii români. În sud vin în continuare germani, francezi, britanici. Bulgarii au şi un sezon puţin mai lung decât noi, ăsta fiind unul dintre motivele pentru care atrag străini.
Dar de ce vin străinii în extrasezon în Bulgaria? Tinerii vin pentru că e ieftin şi vor să se distreze, nu vor doar plajă şi soare. Seniorii vor preţuri mai mici, nu vor aglomeraţie şi vor să evite căldura extremă. Bulgarii au reuşit, astfel, să atragă turişti în perioada aprilie-mai, dar şi în septembrie-octombrie. Îi ajută şi clima, au cu un grad-două mai mult ca noi, pentru că sunt mai la sud.
Bulgarii au reuşit să atragă, însă, turişti străini cum atrăgeam noi pe vremea comunismului. În zona de munte au chartere, pentru staţiunile Pamporovo, Bansko, Borovets, prin aeroporturile din Sofia şi Plovdiv. Au trei staţiuni mari, le promovează bine şi acolo atrag străini", a precizat Bădulescu.
Diferenţa dintre turismul din Bulgaria şi cel din România
Traian Bădulescu a semnalat greşeala făcută de România, în ceea ce priveşte promovarea, faţă de Bulgaria.
"Să nu uităm că noi nu ne-am promovat la bulgari, deşi puteam. E drept, ei au o situaţie economică ceva mai slabă decât noi şi sunt mai puţin cheltuitori ca turişti. Pe litoralul bulgăresc, 80% dintre turişti sunt străini. La noi, 95% sunt români. Bulgarii nu prea îşi permit să meargă pe propriul litoral, li se pare scump. Pe când la noi, românii merg pe litoral. Şi avem aici diverse categorii, de la cei care îşi permit între 500 şi 700 de lei pentru câteva nopţi la 2 stele fără servicii de masă, până la turişti care aleg oferte de 10.000 lei în sus, la 5 stele sau la 4 stele all-inclusive", a explicat acesta.
OMD pentru Bucureşti. Creşte Capitala ca destinaţie turistică? De ce "Micul Paris" ar fi o greşeală
Traian Bădulescu a explicat de ce Bucureştiul nu ar trebui să se prezinte în faţa turiştilor străini ca "Micul Paris", poreclă pe care o are încă din perioada interbelică.
"Bucureştiul nu are încă un brand turistic. Turiştii vin pentru că ştiu că e un oraş eclectic, frumos, liniştit, adică fără probleme de securitate. Dar nu are încă o linie directoare. Parisul e oraşului romantismului, Veneţia are lagunele, canalele, Milano e capitala modei, Berlinul e un oraş al distracţiei. Bucureştiul nu are această linie directoare. Ce înseamnă Bucureştiul?
"Micul Paris" ar putea fi folosit ca sub-brand. Mai nou, ar putea fi şi "Micul Berlin", că seamănă şi cu Berlinul, dar eu zic că nu-s bune comparaţiile. La un moment dat, era o reclamă făcută de minister acum vreo 10 ani despre România şi mesajele erau de genul "Transfăgărăşan, nu e în Elveţia, ci în România", apoi arătau zona Eşelniţa, şi spuneau că nu e în Thailanda, e în România. Comparaţiile nu sunt bune. E mai bine să ieşim în faţă cu ce avem noi. Recunoaştem influenţa franceză, dar nu aş pune titlul ăsta în promovare, că e "Micul Paris". Aş pune la explicaţii, mai degrabă, că zona centrală aduce cu Parisul.
Spre exemplu, eu sunt foarte de acord cu promovarea legendei lui Dracula, pentru că atunci când vin turiştii, află şi istoria adevărată, cultura adevărată. Anglosaxonii sunt înnebuniţi după Dracula. Doar că nu aş pune ca brand al României "Ţara lui Dracula".", a încheiat Traian Bădulescu.