Avocatul Toni Neacșu, fost membru al Consilului Superior al Magistraturii, dar și fost judecator, precizează că legislația nu prevede explicit încetarea de drept a mandatului de primar în cazul conflictului de interese, spre deosebire de incompatibilitate. Acest fapt generează interpretări juridice diferite și practici neunitare în rândul autorităților și instanțelor.
Mai mult, Toni Neacșu afirmă că, în cazul lui Dominic Fritz, este probabil ca prefectul să nu emită un ordin de încetare a mandatului, iar Agenția Națională de Integritate ar putea ajunge în instanță pentru a încerca obligarea acestuia. Practic, atunci ar urma să fie clarificate definitiv anumite aspecte juridice controversate.
Avocatul Toni Neacșu, observații despre efectele deciziei ÎCCJ asupra mandatului de primar al lui Dominic Fritz
”Ca să nu mă mai chinui eu să explic efectele deciziei ICCJ asupra mandatului de primar al lui Dominic Fritz, trimit la opinia lui Horia Georgescu, un cunoscător. Sunt de aceeași părere, ba chiar puțin mai convins că juridic singurele cazuri de încetare de drept a mandatului unui primar în funcție sunt cele prevăzute expres de art. 160 din Codul administrativ, cazul constatării conflictului de interese (spre deosebire de incompatibilitate) nefiind prevăzut de legislație.
Pe scurt, suntem într-o situație tipic românească, merge și așa și așa. Practica judecătorească și administrativă cunoaște ambele variante: și emiterea și neemiterea de către prefect, ambele confirmate de instanțe, a ordinului de constatare a încetării de drept a mandatului primarului constatat definitiv în stare de conflict de interese.
Motivarea instanțelor care au anulat ordine de prefect prin care se încetau de drept mandatele primarilor pentru conflict de interese sună cam așa:
"Raportat la aspectele reţinute, instanţa apreciază că dispozițiile art. 160 din Codul administrativ , nu pot fi aplicate prin analogie şi stării de conflict de interese, întrucât ar fi încălcat principiul legalităţii sancţiunii. Încetarea de drept a mandatului primarului intervine doar în situaţia constatării stării de incompatibilitate, conflictul de interese nefiind menționat ca motiv de încetare a mandatului. În consecinţă, tribunalul constată că ordinul contestat în cauza este lipsit de temei legal, deoarece încetarea de drept a mandatului pe care pârâta a constatat-o nu a intervenit potrivit art. 160 din Codul administrativ sau art. 25, 26 din Legea nr. 176/2010, urmând a fi anulat."
Practic vorbind însă este previzibil ca în situația lui Dominic Fritz prefectul de Timiș, susținut în funcție chiar de USR, să nu emită ordin prin care să constate încetarea de drept a mandatului de primar. În această situație ANI, al cărei raport a rămas definitiv, ar putea cere în justiția locală obligarea acestuia la emiterea respectivului ordin de prefect. În acel litigiu se vor tranșa și chestiunile juridice controversate la care atât eu cât și Horia Georgescu facem trimitere”, a scris avocatul Toni Neacșu, pe o rețea socială.
Președintele USR, Dominic Fritz, a pierdut definitv procesul cu ANI
Amintim că joi, 18 iunie, președintele USR, Dominic Fritz, a pierdut definitv procesul cu ANI, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins joi contestația. Primarul Timişoarei a spus că va contesta decizia la CEDO.
„Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a respins recursul formulat de către domnul Fritz Dominic Samuel împotriva sentinței civile nr. 63/2026 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara- Secția Contencios administrativ și Fiscal, validând astfel Raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate prin care s-a constatat starea de conflict de interese în care acesta s-a aflat. În esență, s-a reținut că acesta a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, a procurat beneficii propriului creditor de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale de la Primăria Municipiului Timișoara.
Decizia ÎCCJ reconfirmă standardul obiectiv al conflictului de interese. Potrivit jurisprudenței constante a instanței supreme, nu este necesar să fie dovedită existența unui prejudiciu concret sau faptul că decizia publică a fost efectiv influențată de corupție.
Este suficient să existe un interes personal ori patrimonial susceptibil să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice, iar persoana aflată în funcție să participe la emiterea actului administrativ.
Situația de fapt în care s-a aflat domnul Fritz corespunde elementelor pe care legislația și jurisprudența le identifică drept relevante în materia conflictului de interese: existența unei relații financiare directe, participarea la emiterea actului și posibilitatea ca interesul personal să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice. Dispozițiile legale instituie obligația de abținere atunci când alesul local se află într-o situație de conflict de interese. Această obligație există tocmai pentru a proteja încrederea publică în corectitudinea procesului decizional și pentru a împiedica transformarea autorității publice într-un instrument de favorizare a unor interese private. Același standard trebuie aplicat tuturor, indiferent de funcția ocupată sau de apartenența politică”, conform deciziei ÎCCJ.