UPDATE 2:

Curtea Constituţională a respins, miercuri, cu unanimitate de voturi, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de senatori de la AUR, POT şi S.O.S. România, în legătură cu legea asumată de Guvern privind restructurarea şi eficientizarea activităţii ANRE, ASF şi ANCOM, argumentând că legiuitorul are competenţa de a stabili măsuri legislative referitoare la reducerea numărului de posturi şi la reducerea nivelului salariilor de bază sau indemnizaţiilor personalului unor autorităţi administrative autonome.

CCR susţine, într-un comunicat de presă, că a respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată de cele trei partide şi a constatat că dispoziţiile Legii privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome, în ansamblul său, precum şi ale art.1 alin.(1)-(8) şi ale art.2 alin.(1), (2) şi (6) din aceasta, sunt constituţionale.

"Curtea Constituţională a stabilit că Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Legii sus-menţionate cu respectarea art.114 din Constituţie, întrucât a reglementat eficientizarea activităţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Autorităţii de Supraveghere Financiară (denumită în continuare ASF) şi Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) şi a justificat atât urgenţa, cât şi necesitatea adoptării legii. De asemenea, Curtea Constituţională a constatat că legiuitorul are competenţa de a stabili măsuri legislative referitoare la reducerea numărului de posturi şi la reducerea nivelului salariilor de bază şi/sau indemnizaţiilor personalului unor autorităţi administrative autonome, iar prevederile care stabilesc aceste măsuri sunt constituţionale [art.1 alin.(3) şi (5), art.16 alin.(1), art.41, art.53 şi art.117 alin.(3) din Constituţie]", declară judecătorii constituţionali, transmite Agerpres.

Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, care au privit condiţiile în care poate fi angajată răspunderea Guvernului şi lipsa unei motivări reale în expunerea de motive a legii, Curtea a constatat că:

* angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului asupra unui proiect de lege este o procedură prevăzută de Constituţie (art.114) prin care se dă expresie raporturilor constituţionale dintre Parlament şi Guvern şi se realizează atât controlul parlamentar, cât şi actul de legiferare în sine;

* urgenţa şi necesitatea adoptării legii au fost justificate de Guvern şi au avut în vedere asigurarea sustenabilităţii financiare a României;

* CCR nu are competenţa să exercite un control de constituţionalitate asupra modului de redactare a expunerii de motive a legii concepute de Guvern.

Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, CCR a stabilit că:

* urmare a noii organigrame şi a aplicării noilor state de funcţii, legea criticată a prevăzut că reîncadrarea personalului pe funcţii se face prin act administrativ emis de conducătorul autorităţii autonome. Or, controlul acestor acte administrative nu intră în sfera de atribuţii ale Curţii Constituţionale [art.1 alin.(3) şi (5)];

* pretinsa neclaritate a sintagmei "o grilă de salarizare care să prevadă o reducere de 30% a nivelului salariilor de bază şi/sau indemnizaţiilor personalului în statele de funcţii la data de 1 iulie 2025" vizează chestiuni de interpretare şi aplicare a legii, iar nu de constituţionalitate [art.1 alin.(3) şi (5)];

* personalul ANRE, ASF şi ANCOM nu este în aceeaşi situaţie juridică - din perspectiva specificului reglementării elementelor raportului de muncă, în special a salarizării - cu personalul altor autorităţi administrative autonome [art.16 alin.(1)];

* legiuitorul a instituit atât criterii obiective pe baza cărora se face reorganizarea celor trei autorităţi administrative autonome, cât şi garanţii efective pentru personalul afectat de măsurile legislative criticate [art.41 alin.(1) şi art.53];

* autonomia ANRE, ASF şi ANCOM nu reprezintă un concept absolut, iar activitatea şi funcţionarea autorităţilor administrative autonome este stabilită de legiuitorul organic [art.117 alin.(3)].

Decizia este definitivă şi general obligatorie. Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

UPDATE 1:

Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, sesizările depuse de partidele AUR, S.O.S. şi POT împotriva Legii privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome, au precizat, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.

Totodată, Curtea Constituţională a României a amânat, miercuri, pentru 8 octombrie, sesizările depuse de partidele AUR, S.O.S. şi POT împotriva altor trei legi din pachetul de măsuri impuse prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan.

Este vorba despre Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice şi Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Știrea inițială:

Curtea Constituţională a României (CCR) discută, miercuri, sesizările depuse de partidele AUR, S.O.S. şi POT împotriva pachetelor de legi pentru care Guvernul Bolojan şi-a angajat răspunderea în Parlament. CCR se reuneşte în şedinţă, de la ora 10:00.

Obiecţiile de neconstituţionalitate se referă la Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, Legea privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome şi Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Ce spunea Ilie Bolojan despre proiectul pe sănătate

Reamintim că pe 1 septembrie, premierul Ilie Bolojan declara că proiectul pe sănătate aduce mai multă ordine şi corectitudine în sistem. Potrivit acestuia, deşi bugetele în domeniu au crescut an de an şi s-au făcut investiţii în sistem, acest lucru nu s-a reflectat îndeajuns în îmbunătăţirea serviciilor medicale şi problemele s-au acumulat.

"Proiectul aduce mai multă ordine şi corectitudine în sistem, mai multă grijă pentru pacienţi, reduce risipa, face sistemul mai accesibil", arăta prim-ministrul, în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor în care Guvernul şi-a angajat răspunderea pe proiectul privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.

Proiectul privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice

Cu privire la proiectul privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, premierul evidenţia că obiectivul este de a pune capăt "câştigurilor nemeritate" din conducerile unor companii publice şi acestea să facă performanţă în beneficiul cetăţenilor.

"Vrem să punem capăt câştigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice, vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanţă în beneficiul cetăţenilor şi agenţia guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviţi ajung în funcţii de conducere potrivite. În acest sens, modificările pe care le propunem sunt pe mai multe paliere", declara Ilie Bolojan, în plenul Parlamentului.

Reforma ASF, ANRE și ANCOM

În legătură cu proiectul de lege privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome, Ilie Bolojan sublinia că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) trebuie să fie exemple de profesionalism, eficienţă şi integritate.

"Guvernul României angajează răspunderea în faţa Parlamentului pentru reforma a trei dintre cele mai importante autorităţi de reglementare din ţară - Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. Toate trei au fost create pentru a păstra un echilibru în trei dintre cele mai importante pieţe: cea a energiei, cea financiară şi cea de telecomunicaţii", spunea Bolojan.

AUR speră ca CCR "să respingă în integralitate aceste proiecte"

Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a susținut în sesizările trimise Curţii Constituţionale că proiectele au fost adoptate "fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor şi fără un vot democratic".

"Prin această manevră, puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului şi a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituţionale de o gravitate excepţională, un atac sistematic asupra separaţiei puterilor în stat şi o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului. Invocarea "urgenţei" pentru justificarea procedurii excepţionale reprezintă o minciună instituţională. Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acţioneze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenţei şi folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituţională şi o sfidare a principiului bunei-credinţe", se arată într-un comunicat al AUR transmis Agerpres.

AUR speră ca judecătorii Curţii Constituţionale "să respingă în integralitate aceste proiecte".