Prin anii 1800, în vestul sălbatic americanii aveau o vorbă: un indian bun e un indian mort.
Nu credeam că voi regăsi acest principiu, ridicat pe înalte culmi astăzi, prin duplictatea împinsă la extrem de care dă dovadă preşedintele României. Într-un mesaj de condoleanţe adresat familiei Păunescu de domnul Traian Băsescu se spune: „Am primit cu tristeţe vestea plecării dintre noi a poetului Adrian Păunescu. Prin întreaga sa activitate literară, poetul Adrian Păunescu rămâne în amintirea celor care l-au apreciat pentru măiestria creaţiei sale, pentru pledoaria sa constantă pentru valorile naţionale şi pentru generozitatea cu care a promovat generaţii de tineri poeţi şi artişti în cadrul cenaclului Flacăra”.
Este un mesaj normal în astfel de situaţii, asumat de şeful statului, pe care l-am putea şi crede în măsura în care conţinutul unui asemenea text trebuie să fie sincer.
Dăm timpul înapoi, ajungem în 2006 şi citim din raportul Comisiei Tismăneanu de condamnare a comunismului, asumat de preşedintele în funcţie:
“Nimeni nu a făcut un mai mare serviciu propagandei şi regimului lui Ceauşescu. Acest scriitor, prin acţiunile lui, prin personalitatea lui, care fascina şi descumpănea, a prelungit existenţa comunismului naţionalist-ceauşist, prezicându-i, cristalizându-i şi întrupându-i doctrina. În schimbul serviciului făcut conducătorului, Adrian Păunescu – un nume pe buzele tuturor-a devenit indispensabil şi puternic în ierarhia propagandei, slobod să înfăptuiască, să îndrepte erori, să facă numeroase fapte bune, să acţioneze peste limitele ştiute”.
Sunteţi singuri în măsură să vă întrebaţi şi să vă şi daţi răspunsul:când a fost sincer domnul Traian Băsescu?
Ceea ce vedem este o confirmare în plus a duplicităţii de care dă dovadă acest om ajuns în cea mai mare demnitate a statului. Dacă stăm să-l analizăm cu atenţie şi în profunzime vom vedea însă că nu e vorba doar de duplicitate, e o metodă folosită în mod curent de şeful statului. De pildă, domnul preşedinte a găsit necesar să afirme la B1 TV în cea mai recentă apariţie a domniei sale că dacă Nicolae Ceauşescu ar fi stat doar zece ani în fruntea statului era "un mare preşedinte în istoria românilor"...De ce o mai fi înfierat comunismul în întregul său dacă cel puţin un deceniu Ceauşescu a fost bun? Dar oare chiar a fost bun?
Te uiţi, te cruceşti şi te întrebi dacă în actualul preşedinte au încăput vreodată nişte principii!
Despre respect, nu mai e cazul să vorbim. Traian Băsescu a dovedit cât preţ pune pe solemnitatea unor momente chiar ieri când a ajuns la Casa Scriitorilor, la priveghi în pulover bleu. Alte comentarii sunt de prisos.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
