Cercetătorii au măsurat nivelurile de radiații din zona centralei nucleare de la Fukushima cu ajutorul unor șerpi pe care i-au echipat cu dispozitive de urmărire și cu dozimetre de radioactivitate. Încearcă, astfel, să înțeleagă efectele pe termen lung ale accidentului de acum 10 ani.
Oamenii de știință au capturat zeci de reptile, majoritatea șerpi care se hrănesc cu șoareci, și au fixat dozimetre și dispozitive de urmărire prin GPS, după care i-au eliberat în zona centralei nucelare, monitorizând nivelurile de cesiu radioactiv 134 și 137 în funcție de locația și mișcările lor.
Datorită distanțelor limitate pe care le-au parcurs în mediul lor de origine, la aproximativ 24 de kilometri de centrala nucleară și a perioadei de timp diferită petrecută în copaci și mai aproape de solul contaminat, șerpii au oferit biomarkeri utili care au arătat expunerea la radiații.
Nivelurile de radiații diferă în funcție de teren
Cercetătorii au descoperit astfel, că șerpii din zona de excludere din Fukushima (unde nu se recomandă oamenilor să trăiască) au prezentat niveluri de cesiu radioactiv pe întreg corpul de aproximativ 22 de ori mai mari decât cele din exterior, scrie Biziday.
“Șerpii sunt importanți în multe ecosisteme, deoarece pot fi atât prădători, cât și pradă”, a explicat Hannah Gerke, unul dintre cercetătorii principali, pentru The Guardian. “Cesiu radioactiv 134 și 137 tinde să se lege de sol și se acumulează în țesutul muscular al șerpilor. Dar încă nu știm care ar fi nivelul dăunător”, a precizat Gerke.
S-a constatat că nivelurile de radiații variază foarte mult în funcție de structura terenului, chiar și în locații care erau destul de apropiate, ceea ce înseamnă că materialele radioactive rezultate în urma dezastrului nu au fost distribuite uniform sau nu s-au acumulat uniform în zonele afectate.
Monitorizarea șerpilor a fost efectuată în vara anului 2018, iar rezultatele au fost publicate în revista Ichthyology and Herpetology în această vară.
Dezastrul nuclear din Japonia, din 2011, a fost al doilea cel mai mare la nivel mondial, după Cernobîl, în 1986, din punct de vedere al radiațiilor eliberate în atmosferă. Peste 150 de mii de oameni au fost forțați să fugă din zonă imediat după accident și, deși mulți s-au întors între timp, o suprafață de aproape 400 de kilometri pătrați este încă nelocuibilă, scrie Jurnal.md.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
