Medici, la un pas să fie egali cu biologi, biochimiști și chimiști

Alexandru Ichim / 27 feb 2019 / 22:59 Salveaza PDF Comentarii
   Medicină
Descriere foto: Medicină

Peste 300 de medici de Medicină de laborator și Microbiologie medicală se opun unui amedament adus de Ordinul Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor din România la Proiectul de lege 422 din 2018, aflat în dezbatere la Camera Deputaților, a cărui aprobare ar însemna în fapt punerea unui semn de egal între medici și biologi, biochimiști și chimiști, în laboratoarele de analize.

Amendamentul depus la Comisia de Muncă din Camera Deputaților, de către Ordinul Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor din România (OBBCSSR) la Proiectul de lege 422 din 2018 – prin care se vrea modificarea Legii salarizării publice aprobate în 2017, aflat în dezbatere la Camera Deputaților, cere deputaților să includă în proiectul de lege un paragraf care să le ofere o salarizare superioară acestor angajați, echivalentă cu 82% din salariul medicilor de Medicină de laborator și Microbiologie medicală.

Reprezentanții OBBCSSR susțin, în amendament, că funcțiile lor și cele ale medicilor ar avea „atribuții legale identice: sunt responsabili de analiză, validează, parafează și semnează rezultatele analizelor medicale ale pacienților, au dreptul de a fi șefi de laborator, de a face gărzi, de a primi un punctaj apropiat de la CNAS și așa mai departe" și cer „la muncă egală, salarii egale”.

De ce nu poate fi egalitate

 

Total greșit, spun medicii specializați în Medicină de laborator și Mibrobiologie medicală, care, la rândul lor, au transmis un memoriu conducerilor din Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Colegiului Medicilor din România și a celui din București, nemulțumiți că există „intenția de a acorda punctaj egal pentru biologi, chimiști și biochimiști cu punctajul medicilor cu specialitatea Medicină de Laborator și Microbiologie medicală". În memoriu, aceștia subliniază motivele pentru care echivalarea nu este posibilă!

Primul argument pe are medicii îl aduc este legat de structura studiilor pe care trebuie să le facă biologii, chimiștii și biolchimiști, pe de-o parte, și medicii din cele două specialități, pe de alta, dar și de resposabilitățile pe care le au, care sunt total diferite, nu similare.

Cât și ce studiază unii și ceilalți

 

„Studiile universitare ale biologilor, chimiștilor, biochimiștilor, nu sunt studii medicale; este vorba de Facultate cu durata de 3 ani și un master de 2 ani efectuate la Universitate, la Facultatea de Biologie, Chimie sau la Institutul Politehnic. Domeniile de pregătire ale acestor categorii de personal nu acoperă aceleași arii curriculare, nu se referă la medicină umană și au o durată mult mai redusă față de studiile prin Facultatea de medicină și rezidentiatul în specialitate pe care le fac medicii de Medicină de laborator și de Microbiologie Medicală. Biologii, chimiștii, biochimiștii care lucrează în laboratorul de analize medicale, sunt tehnicieni cu studii superioare, pregătirea lor de bază nu este medicală și nici asimilabilă acesteia", se arată în memoriul doctorilor.

Ca să ajungă medici cu aceste două specializări, un român trebuie să facă cel puțin 10 ani de studii superioare și să dea numeroase examene de specialitate.

„Medicul specialist de Medicină de laborator și de Microbiologie medicală, după încheierea cu licență a studiilor Facultății de medicină de 6 ani, poate intră în pregătirea de specialitate prin concurs național de rezidențiat, urmat de pregătire cu durata de 4 ani. Parcurgerea tuturor etapelor teoretice și practice îi conferă dreptul de susținere a examenului de medic specialist. Curriculum de Medicină de laborator și cel de Microbiologie Medicală răspund cerințelor Uniunii Europene a Medicilor Specialiști (UEMS) privind pregătirea profesională. După promovarea examenului de specialitate, medicii de Medicină de laborator și de Microbiologie medicală au cunoștințe medicale solide și dreptul de interpretare și consiliere asupra semnificației clinice medicale a rezultatelor paraclinice, precum și integrarea rezultatelor de laborator, ca parte a unui diagnostic pentru boli netransmisibile și transmisibile; consultul interdisciplinar cu medicii clinicieni face parte din atribuțiile curente de serviciu ale medicilor de Medicină de laborator și de Microbiologie medicală", precizează documentul.

Atribuții și responsabilități total diferite

 

Dincolo de dreptul, de a-și pune parafa pe niște analize, medicii din cele două specializări au mult mai multe atribuții, toate cu responsabilitate mare față de viața pacientului.

„Medicii de Medicină de laborator și de Microbiologie medicală, prin pregătirea lor, pot să recomande efectuarea de investigații suplimentare, să comunice semnificația clinică a aspectului unui frotiu de sânge, al unui examen citologic al măduvei osoase, a rezultatului unui diagnostic microbiologic, să aprecieze valoarea medicală a acestora. Emergența rezistenței la antibiotice și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale, fac din medicii de Medicină de laborator și de Microbiologie medicală parte integrantă din echipa multidisciplinară din spitale, alături de medicul epidemiolog și clinicianul responsabil de prescrierea antibioticelor", arată memoriul.

 

VEZI ARTICOLUL INTEGRAL PE DCMEDICAL.RO


STIRE RECOMANDATA

Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24