Sunt doar câteva zeci de mii de locuri de cazare pe Valea Prahovei, în Egipt zboară un charter pe zi, nici într-un loc, nici într-un altul nu încap 20 de milioane.
Dar, nu e mai puțin adevărat că așa numita clasă de loisir aduce bani buni agenților de turism și magazinelor de pe Mariahilfer Straße, când nu e lockdown în Austria.
Thorstein Veblen, americanul cu origini norvegiene care a lansat termenul, în 1899, compara consumul ostentativ și afișarea ostentativă a luxului de către clasele înstărite cu ritualul de etalare din societățile primitive, tribale: dansul cu pene în cap, de pildă. Sigur, Veblen ar fi șocat, cum spun promteriștii, de ceea ce se întâmplă astăzi la el în țară, dar să lăsăm americanilor grija lor și să vedem ce ne aduce nouă clasa de losir.
Până acum, contribuia, cât putea și ea, la deficitul comercial. În loc să investească banii în industria auto din Germania sau în cea a modei, de la Milano, ar fi putut să deschidă o făbricuță sau să bage banii în bursa de la București. Sunt, însă, șanse mari ca bolizii de lux, alt clișeu media, să aibă sub capotă cablaje făcute la Cugir, iar geaca Luis Vuitton să fie croită, de fapt, într-o fabrică din nordul Moldovei. Cu alte cuvinte, consumul ne-ar putea aduce câteva locuri de muncă.
Losirul ne poate aduce Omicron. Hai să vedem cum îl va trata presa și mai ales influencerii. În 2020, muncitorii alungați din occident erau acuzați, când se întorceau acasă, că aduc pandemia în România. Să reținem, plecaseră la muncă și la trimis bani în țară (5-6 miliarde pe an)! Acum, când s-or întoarce ”românii” din excursia în Zanzibar, de la safari-ul din Kenya sau (cei care au cu adevărat bani de aruncat) de la Revelionul din Poiana Brașov, le va bate presa obrazul, cum a făcut cu sparangheliștii?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Acest articol reprezintă o opinie.
