Ce facem cu ”nebunul satului”?
La Teatrul Național, prof. dr. Lavinia Betea prezintă conferința cu tema Ce facem cu ,,nebunul satului”, duminică, 7 mai 2017, de la ora 11.00, la Sala Mică.
De-a lungul timpului, reprezentările și tratamentele aplicate omului cu tulburări mentale au fost diferite.
În cadrele ,,duratelor lungi” ale istoriei, comunitățile tradiționale românești i-au conferit deseori aura ,,săracului cu duhul” care va stăpâni, în viața veșnică, Raiul. I s-a atribuit alteori darul prorociei, ,,sfântul de la Maglavit” (1935-1938) fiind un exemplu în sensul acesta. În alte reprezentări, omul care trăia și vorbea altfel decât ceilalți întruchipa dualitatea om-diavol sau om-animal.
Patologia și tratamentul instituționalizat al tulburărilor mentale au debutat în România la începutul secolului XX, parcurgând diverse etape. Reprezentarea socială a ,,nebunului satului” a fost amprentată de credințele religioase, curentele ideologice dominante, politicile de stat etc. În ansamblu însă, numărul celor care suferă de diverse tulburări mentale este în continuă creștere. O diagnoză a ,,spiritului epocii noastre” induce factori favorizanți precum ideologia consumerismului, excesul consumului mediatic, stresul schimbării, mitologia life coaching-ului ș.a.m.d.
Cum ne comportăm noi, românii, în fața acestor amenințări? Cât de mare este distanța dintre potențialul și politicile sociale din țările bogate ale Uniunii Europene și cele ex-comuniste? Este media românească un blestem sau o binefacere în reprezentarea ,,nebunului satului”?
Acestea sunt doar câteva dintre aserțiunile și întrebările care articulează reflecția asupra reprezentărilor ,,nebuniei” și politicilor de sănătate mentală. (Lavinia Betea)
LAVINIA BETEA
Este absolventă a Facultăţii de Istorie-Filozofie, secţia Filozofie-Istorie şi doctor în psihologie la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Actualmente este profesor de psihologie socială şi politică la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad.
Este autor și co-autor a peste 20 de volume publicate de prestigioase edituri din țară și străinătate pe teme de psihologie politică și istorie a comunismului. În scopul documentării asupra culiselor puterii a realizat cărți de interviu cu foști lideri comuniști și cu victime ale ,,luptei de clasă”. A efectuat, totodată, laborioase cercetări de arhivă.
Dintre lucrările publicate reținem: Stăpânul secretelor lui Ceauşescu. I se spunea Machaivelli. Ştefan Andrei în dialog cu Lavinia Betea (Adevărul, 2011); Poveşti din Cartierul Primăverii (Curtea Veche Publishing, 2010); Bărbaţi şi femei. Întâlniri cu Serge Moscovici (Editura Fundaţiei Culturale Române, 2007); Am făcut Jilava în pantofi de vară. Convorbiri cu Ioana Berindei (Compania, 2006); Mentalităţi şi remanenţe comuniste. Aspecte psihosociale (Nemira, 2005); Corneliu Mănescu în dialog cu Lavinia Betea; Convorbiri neterminate (Polirom, 2001); Psihologie politică. Individ, lider, mulţime în regimul comunist (Polirom, 2001); Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceauşescu şi Iliescu (Evenimentul românesc, 1997). A coordonat trilogia Biografia lui Ceaușescu (Cetatea de Scaun, 2015, Adevărul 2013, 2012). A fost distinsă cu Premiul Academiei Române pentru cartea Lucrețiu Pătrășcanu – moartea unui lider comunist (Humanitas, 2001).
A colaborat cu circa o sută de articole la reviste științifice de circulație internațională. A fondat și a condus revista de specialitate Societal and Political Psychology International Review. A participat la conferințe și simpozioane de specialitate în Franța, Italia, Mexic, Ungaria, Ucraina, Tunisia, Portugalia, Indonezia, Serbia.
A lucrat ca jurnalist de presă scrisă și televiziune. A condus secția de istorie recentă a cotidianelor Jurnalul Național și Adevărul și colaborează cu TVR în realizarea unor serii de documentare istorice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
