Sub patronajul lor s-au înființat școli și tipografii
„În anul 2021 s-au împlinit 200 de ani de la sfârșitul regimului fanariot, care în Țara Românească a început în 1716 și s-a încheiat în 1821. Cu această ocazie, propunem o privire retrospectivă asupra realizărilor culturale ale acestei controversate epoci din perspectiva cărții și tiparului. Dacă din perspectivă politică, fiscală, economică și militară domniile fanariote au avut aspecte negative, în plan cultural au adus o deschidere către civilizația occidentală, în special spre cea franceză, după 1774.
Domnitorii fanarioți au iubit cărțile, învățătura și pe cei învățați, iar tiparul a jucat un rol important în proiectele lor de reformare a societății. Cei mai mulți dintre ei au fost oameni cultivați, unii au scris și au tradus cărți sau au avut biblioteci însemnate. Sub patronajul lor s-au înființat școli și tipografii, deopotrivă românești și grecești și s-au publicat mai multe cărți în limba română, decât în greacă. Tot ei au emis primele reglementări în domeniul tipăririi și vânzării de carte în Țările Române.
Documente pentru istoria culturală a secolului fanariot
„Expoziția prezintă tipărituri publicate în timpul domniilor fanariote selectate din fondul Bibliotecii Muzeului Municipiului București. Ele se încadrează în categoria carte românească veche și rară și constituie surse documentare pentru istoria culturală a secolului fanariot.
Muzeul Municipiului București propune o întâlnire directă cu universul cărții vechi românești, care cuprinde pe toți cei care au contribuit la apariția ei: autori, traducători, editori, îngrijitori de ediție și corectori, tipografi și gravori. Veți putea vedea și compara cărți bisericești, cărți cu tematică laică (juridică, literară, istorică) tipărite la București și Râmnic sub patronajul domnitorilor fanarioți (începând cu Nicolae Mavrocordat și încheind cu Alexandru Suțu), precum și lucrări publicate în aceeași perioadă de autori români și greci la Viena și Leipzig. Majoritatea exemplarelor păstrează pe filele lor însemnări manuscrise, care ne-au permis reconstituirea drumului străbătut de la ieșirea din tipografie, până la destinația actuală.
Vă invităm să (re)descoperiți menirea cărţii într-o epocă în care lumea românească a pendulat între Tradiție şi Înnoire și între Rațiune și Simțire, rolul atribuit Tiparului de către Domnie şi Biserică, precum și micile istorii de călătorie ale exemplarelor din patrimoniul Muzeului Municipiului București”, a declarat dr. Daniela Lupu, curator al expoziției, șef Serviciu Documentare, Bibliotecă, Arhivă - MMB.
Cărțile rare și valoroase sunt prezentate vizitatorilor într-un context special, în sala care găzduiește fragmente de pictură murală salvate de la Mănăstirea Văcărești, ridicată de primul domnitor fanariot Nicolae Mavrocordat, o persoană luminată, foarte cunoscută pentru colecția de cărți pe care o avea și pentru faptul că a ridicat locașuri de cult și le-a terminat pe cele pe care le-a găsit începute. Pentru ridicarea Mănăstirii Văcărești au fost aduși meșterii instruiți la Școala lui Constantinos, construcția devenind astfel o bijuterie a stilului brâncovenesc” arată un comunicat MMB.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
