„Scrisoarea”, în lumea formelor fără fond
Un celebru text clasic, Scrisoarea pierdută, de I.L. Caragiale, acum într-o adaptare liber-schimbistă şi o viziune regizorală ultra-progresistă. O lume "caraghioază" şi "nifilistă" - copie fidelă a realităţii noastre - îşi nutreşte emoţiunile cu politică şi sex. Un spectacol curat Mălăele, o mare comèdie, cum n-a mai văzut Capitala, cu moftangiii şi faliţii ei.
O producţiune în care veţi întâlni persoane însemnate, vestiţi artişti ai scenelor bucureştene.
Aşa cum toate generaţiile au propria lor Scrisoare pierdută, Scrisoarea lui Horaţiu Mălăele poate deveni spectacolul nostru, al celor care, deşi am renunţat la răvăşele pentru blog, iscălim, cu acelaşi curaj nepieritor, „anonim".
“Spectacolul de la Naţional intensifică şi amplifică la maximum satira (ca dovadă supremă a lucidităţii vizionare a clasicului). Totodată, insistă pe o generalizare în timp, pe arcul : trecut în care se regăseşte prezentul, prezent care oglindeşte şi perpetuează trecutul. (...) Lumea « formelor fără fond » (conform cunoscutei teorii maioresciene) devine una deopotrivă a lipsei de fond şi de formă. (...) Horaţiu Mălăele îl scoate pe Caragiale din registul realismului clasic, situându-l în cel al grotescului, burlescului, al kitsch-ului, al lipsei de măsură în tot şi în toate. (...) Mare maestru al comediei, el însuşi artist strălucit, dublat de un înzestrat caricaturist, Horaţiu Mălăele-regizorul umblă inspirat la butoanele efectelor amuzante şi cu haz : intrări în scenă originale, contrapuncturi gestuale, vizuale şi sonore ironice, contraste provocatoare ale râsului, alternări ingenioase de ritmuri”.
Regia: Horaţiu Mălăele
Scenografie: Maria Miu. Muzica: Răzvan Diaconu
În distribuţie: Mircea Rusu, Horaţiu Mălăele, Marian Râlea, Mihai Calotă, Virgil Ogășanu, Marius Rizea, Eduard Adam, Mihai Constantin, Marcelo-S Cobzariu, Raluca Petra, Victoria Dicu ş.a.
Spectacolul poate fi vizionat astăzi, la ora 20:00, la Sala Studio.
“Toţi fiii mei”, cu inegalabilul Victor Rebengiuc
Toţi fiii mei revine la Teatrul Naţional la peste jumătate de secol de la prima sa montare în România, în 1948. Din echipa de atunci au făcut parte Aura Buzescu, în rolul lui Katty Keller şi Liviu Ciulei, care a semnat scenografia spectacolului. Toţi fiii mei, montare care face parte din proiectul TNB, Teatru universal contemporan, este o recuperare a unui important text din dramaturgia americană, aproape necunoscut publicului român şi, cu siguranţă, un spectacol de succes.
Irina Cojar și Victor Rebengiuc în Toți fiii mei
Piesa scrisă şi pusă în scenă în anul 1947 este cea care l-a propulsat pe Arthur Miller în atenţia publicului american şi a criticilor şi cea care i-a adus primul Premiu Tony. Povestea, respectând regula tragediei greceşti de timp, spaţiu şi acţiune, este inspirată dintr-un fapt real, preluat de dramaturg din paginile unui ziar. Acţiunea se petrece în America, imediat după cel de-al doilea război mondial, în sânul unei familii care a reuşit să se îmbogăţească, profitând de oportunităţile apărute. În casa Keller, dramele sunt însă adânci. Deciziile din timpul războiului au consecinţe tragice, trei ani şi jumătate mai târziu, asupra întregii familii.
“Curajoasă opţiunea Teatrului Naţional, a directorului său, Ion Caramitru - regizorul spectacolului! - şi cu atât mai de aplaudat izbânda. (...) Primul care a crezut în text a fost regizorul. Se vede în spectacolul său arhitecturat fără fisură, fluent, cu noduri dramatice ca la carte şi o ţinută intelectuală demnă de discuţia pe care o iniţiază”, apreciază Doina Papp
Sanda Toma și Fulvia Folosea în Toți fiii mei
Regia: Ion Caramitru
Scenografie: Dragoş Buhagiar. Light design: Chris Jaeger
Multimedia: Daniel Gontz. Muzica originală: Vlaicu Golcea
În distribuţie: Victor Rebengiuc, Sanda Toma, Dragoş Stemate, Costina Ciuciulică, Fulvia Folosea, Dorin Andone, Vivian Alivizache, Victoria Dicu, Ioan Andrei Ionescu, Gavril Pătru, Irina Cojar, Aris Bănuțoiu,
Sâmbătă 25 februarie, la ora 19:00, la Sala Mare
Ion Caramitru în Magic Național
Cu “Magic Naţional” veţi simţi că trăiţi
Lume, lume…. Naționalul râde, cântă și dansează într-un spectacol-eveniment, un concert teatral, un prilej de a vă întoarce către bucuria unei muzici mereu nouă și nostalgică. Cu un aer retro, dar pe ritmuri moderne, spectacolul-concert aduce pe scenă actori de marcă, fără mască, doar cu… muzica lor.
Veţi descoperi o Edith Piaf cântată magnific de Anca Sigartău, o veţi reîntâlni pe Tania Popa în fragmente pasionale din marele repertoriu rusesc, iar aerul Bucureștiului interbelic va răsuna în romanțele spuse misterios de Aylin Cadâr.
Marius Manole și Medeea Marinescu în Magic Național
Medeea Marinescu și Marius Manole propun o călătorie artistică, ce ne va desprinde de cotidianul asurzitor și ne va conduce spre lumea muzicii calde și a cuvintelor șoptite.
Istvan Teglas, Eduard Adam și Lari Giorgescu vor spune povești de viață și artă… dincolo de cuvinte: pantomimă, improvizație, momente coregrafice.
Cei mai tineri actori din trupa Naționalului, Emilian Mârnea, Petre Ancuța și Florin Călbăjos vă vor surprinde cu cel mai scurt, vesel, ritmat concert, unde și-au luat ca parteneri câteva zeci de instrumente.
Sunteţi invitaţi la Magic National pe ritmurile pline de viață și de optimism inventate de Emy Drăgoi, muzicianul-lăutar supranumit în Franța… Regele jazzului la acordeon.
Regia: Ion Caramitru
Scenografie: Florilena Popescu Fărcăşanu.
Muzică live: Emy Drăgoi, 3D Pro`ect, Jazz Hot Club Romania, Lucian Maxim Lighting design: Mircea Mitroi Video: Andrei Florea Sunet:
Sâmbătă, 25 februarie, la ora 20:00 la Sala Studio
“Idolul şi Ion Anapoda”, o piesă despre iubire
O comedie amară despre căutarea fericirii, scrisă de unul dintre cei mai importanţi dramaturgi interbelici G.M. Zamfirescu. Eroul piesei, un subtil raţionalist, îşi construieşte personalitatea prin iubire, delicateţe şi printr-o încredere neclintită în puritatea valorilor morale.
„Ion-ul lui Dan Puric este sucitul inocent care învaţă să fie «rău» ca să se poată adapta oportunismelor din jurul lui. În realitate, duritatea lui e doar de suprafaţă. Irina Cojar personalizează excelent, din detalii: încruntare, mers apăsat, mişcări fruste, o servitoare sărăcuţă cu duhul, care încet-încet devine răţuşca cea frumoasă”, notează Mihaela Michailov.
Dan Puric și Silviu Biriș în Idolul și Ion Anapoda
Regia: Ion Cojar
Scenografie: Liliana Cenean, Ştefan CaragiuSecretar
În distribuţie: Dan Puric, Ileana Stana Ionescu, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Irina Cojar, Silviu Biriş, Alexandru Hasnaş, Afrodita Androne, Erika Băieşu
Duminică, 26 februarie, la ora 19:30, la Sala Mare.
Ileana Olteanu și Ileana Stana Ionescu în Idolul și Ion Anapoda
“Angajare de clovn” sub bagheta lui Ion Caramitru
Angajare de clovn, de Matei Vişniec, noua premieră a TNB, la Sala Studio, în regia şi conceptul scenic al lui Ion Caramitru, aduce pe scenă (dar şi în sală şi foyer) spectacolul imposibilului, al întâlnirii cu iluzia absolută şi cu mirajul libertăţii fără graniţe. Totul, într-o montare plină de umor, sensibilitate, cinism duios, acrobaţii sufleteşti, în care teatrul şi circul se întrepătrund pe tărâmul comun al spectaculosului.
Trei clovni bătrâni, Nicollo, Filippo si Peppino, se întâlnesc în faţa unui anunţ de angajare, gata să dea totul pentru ultimul truc, giumbuşlucul suprem peste care poate cădea cea din urmă cortină. Corpul le joacă feste, dar mintea vibrează, hipnotizează, iar amintirea gloriei trecute transformă lumea întreagă într-o feerie, un manej al miraculosului, un decor suprarealist.
Emilian Mârnea, Florin Calbajos și Petre Ancuța șn Angajare de clovn
Publicul le este complice amuzat în această aventură, o joacă de-a viaţa şi de-a moartea în care nimic nu este ceea ce pare, iar sala de teatru se transformă, pe negândite, într-o arenă de circ, unde veţi găsi personaje fantastice, dar şi propriile vise rătăcite.
Angajare de clovn prilejuieşte spectatorilor şi reîntâlnirea cu trei tineri actori foarte talentaţi ai TNB: Petre Ancuţa, Emilian Mârnea şi Florin Călbăjos pe care i-aţi putut descoperi în spectacolul-concert ActOrchestra (regia: Horia Suru), dar şi în Magic Naţional (unde au jucat tot sub coordonarea lui Ion Caramitru). De această dată, ei vor fi artiştii-scamatori, expresivi şi suprinzători, care îmbină muzica, pantomima, magia şi interpretarea plină de farmec pentru a construi personaje la graniţa dintre realitate şi fantezie.
Piesa Angajare de clovn este ultima scrisă de dramaturgul Matei Vişniec înainte de plecarea din România, iar în 1991 a obţinut Premiul UNITER pentru cea mai bună piesă românească.
În Angajare de clovn scena se transformă în arenă de circ
“Ion Caramitru imaginează un spectacol-joc, dar și ceremonie, în care privirea către sine a eroilor este și privirea către noi. O face cu ingeniozitate, grație și subtilitate. Drumul nostru împreună cu cei trei clovni din Sala Studio în foaier, la pauză, și apoi, din nou, în Sala Studio – transformată miraculos în arenă – este drumul de la vis la coșmar, de la iluzie la deziluzie.
Montarea poetică și patetică a lui Ion Caramitru are farmec stilistic. O explozie de lumini, culori, forme, sunete care fascinează publicul.
Decorul în expansiune al scenografei Florilena Popescu Fărcășanu dă spectaculozitate montării. Contribuie remarcabil la acest efect costumele realizate cu rafinament plastic de Liliana Cenean, caracterizante pentru personaje, generatoare de emoție.
În acest ambient generos, clovnii muzicali Petre Ancuța (Filippo), Emilian Mârnea (Niccolo), Florin Călbăjos (Peppino) rostesc cu aplomb replicile, cântă la diferite instrumente, dansează. Sub bagheta creatoare a lui Ion Caramitru, histrioni carismatici, cu mască sau fără mască, ei exprimă o infinitate de stări, de la dragoste la durere, gelozie, spaimă, cruzime. În jerbele lor ludice și muzicale, regăsim arta unor clovni sublimi: Chaplin, Buster Keaton, Stan și Bran, Frații Marx... ", apreciază criticul de teatru Ludmila Patlanjoglu.
Regia: Ion Caramitru
Decor: Florilena Popescu Fărcăşanu. Costume: Liliana Cenean
Light design: Chris Jaeger Coregrafie: Florin Fieroiu
Ilustrație muzicală: Călin Țopa. Creator păpuși: Ioana Creangă
Artişti de circ: Magicianul Antonio, Vanda Rotaru, Constantin Rotaru, Clovnul Cristiano, Miss & Eliz, Bogdan Andreescu, Camelia Lazăr, Valentin Iancu, Mariana Ionescu, Cristian Enoiu, Alyssa Andreescu, Aysha Ibeido, Gamze Saldiz, Julia Petreanu, Marius Gagiu, Robert Stan, Robert Stan Jr., Tiberiu Eftimie
Amfitrioni muzicali: Clara Toplicianu, Lorena Sanda
Duminică, 26 februarie, la ora 19:30, la Sala Studio
Teatrul Elisabeta, ”O călătorie cu Urmuz”
O comedie fantastică, care te ”rupe” din cotidianul cenușiu și te aruncă în lumea amuzantă, surprinzătoare și plină de poezie, pe un scenariu original de Radu Popescu inspirat de Povestiri bizare de Urmuz și de texte din avangarda românească din prima jumătate a secolului XX.
Puținele scrieri ale lui Urmuz au avut un impact important în literatura de avangardă: Sașa Pană îi tipărește un volum în 1930, iar Geo Bogza scoate o revistă cu pseudonimul literar al lui Demetru Demetrescu-Buzău. Însuși Eugen Ionescu îl recunoaște pe acesta ca fiind unul dintre precursorii literaturii absurde, filon pe care îl va urma și el în operele sale.
O călătorie cu Urmuz
Un spectacol ludico-oniric, cu personajele preferate ale autorului Ismail, Turnavitu, Stemate, Fuchs, Algazy, Grummer…, cu un savuros comic de limbaj.
Textul a fost nominalizat la Marele Premiu de Dramaturgie ”Valentin Nicolau” (Yorick) în anul 2015.
Regia: Radu Popescu
Scenografie: Marian Văsii. Muzică: Alexandru Suciu. Light Design: Ștefan Vasilescu
Distribuție: Ana Maria Olaș, Tamara Roman, Alexandra Hera Zăuleț, Radu Mateucă, Teodor Ghiță, Dumitru Georgescu, Oleg Apostol.
Luni 27 şi marţi, 28 februarie, la ora 19:00
Teatrul Metropolis, sold out
”AMADEUS”, geniu şi mediocritate
Pusă în scenă după mulți ani de absență din teatrele din România, piesa Amadeus de Peter Shaffer se concretizează într-un spectacol de adâncime despre drama geniului, pe de o parte, și despre drama mediocrității, pe de altă parte. O meditaţie amplă despre relaţia dintre Mozart şi Salieri, despre geniu, despre puterea creaţiei, despre vină şi despre Dumnezeu.
Creația directorului de scenă Victor Ioan Frunză, în care scenografia este semnată de Adriana Grand, este totodată încă o confirmare a valorii unei trupe de ținută, cu prestații actoricești impresionante.
Scenă din Amadeus
Versiune scenic şi regie: Victor Ioan Frunză
Direcţia de scenă: Victor Ioan Frunză
Decorul şi costumele: Adriana Grand
Cu: George Costin, Andrei Huţuleac, Nicoleta Hâncu, Alexandru Pavel, Adrian Nicolae, Sorin Miron, Alin Florea, Carol Ionescu, Voicu Aaniţei, Ariana Presan, Mădălina Craiu / Anca Dumitra.
Cu participarea extraordinară a tenorului Robert Nagy.
Astăzi, la ora 19:00, la Sala Amfiteatru
Un “Hagi Tudose” situat în… viitor
O viziune nouă asupra textului lui Barbu Ștefănescu Delavrancea, montarea regizorului Dan Tudor propune un Hagi Tudose situat în… viitor. Un viitor care seamănă teribil cu România acestui moment. Într-un spaţiu situat în viitor, o poveste din trecut adusă cu umor în zilele noastre, o poveste vorbind despre generozitate, despre cumpătare, despre iubire...
Virgil Ogășanu și Virginia Mirea în Hagi Tudose
Regia: Dan Tudor
Scenografia: Corina Grămoşteanu. Muzica: Vlaicu Golcea
Coregrafia: Florin Fieroiu
Cu: Virgil Ogăşanu, Costel Constantin, Virginia Mirea, Adela Mărculescu, Elvira Deatcu /Ana Ioana Macaria / Adela Popescu, Tudor Aron Istodor / Cosmin Seleşi / Dan Tudor, Letiţia Vlădescu / Miriam Rizea / Alexandra Apetrei, Adrian Dima / Florin Dobre / Ştefan Iulian Fieraru / Ionuţ Ghinea, Afrodita Androne / Ana Maria Lazăr / Adriana Guluţanu, Tomi Cristin / Orodel Olaru / Marcelo Cobzariu, Tudorel Filimon / Eugen Cristea / Andrei Duban, Viorel Păunescu / Dragoş Ionescu / Marius Drogeanu.
Sâmbătă, 25 februarie la ora 15:00, la Sala Mare
“Domnul Ibrahim şi florile din Coran”, o meditaţie despre viaţă şi moarte
Călătoria unui puşti singuratic Moise (Momo) spre lumea nebănuită şi stranie din inima Orientului cu moschei şi dervişi rotitori e o parabolă a vieţii şi a morţii, care surprinde şi îndeamnă la meditaţie.
Domnul Ibrahim și florile din Coran de Eric-Emmanuel Schmitt este o călătorie inițiatică, pornind din cartierul evreiesc al parisului anilor 60, traversând Europa spre Cornul de Aur, tărâmul vegheat de legile sfinte ale Coranului.
Marius Logigan și Marian Râlea în Ibrahim și Florile din Coran
Dramatizare și regie: Chris Simion
Scenografia: Maria Miu
Cu: Marian Râlea, Vlad Logigan, Claudiu Bleonț, Gavril Patru, Lia Bugnar, Magda Catone, Amelia Ursu
Duminică, 26 februarie, la ora 17:00, la Sala Amfiteatru
“Visul unei nopţi de vară”, Shakespeare în secolul XXI
O dezorganizare completă a simțurilor, o transformare abruptă a identităților. Este piesa cea mai apropiată de timpurile noastre, în care suntem atât de preocupați de identitățile sexuale.
Visul unei nopţi de vară, după William Shakespeare, este regizat de Victor Frunză, este oglinda unei lumi a secolului 21, “o lume agitată, în căutarea unui sens, bântuită de fantasme ale sexualității nereprimate şi afişate, o lume în care dragostea e altfel, și totuși e la fel, în care visele sunt altfel, și totuși sunt la fel, în care revoltele sunt „controlate” și în care în licoarea lui Puck se simte adierea descoperirilor SF, mai mult decât adierea vrăjilor Evului Mediu”.
Visul unei nopți de vară
Versiune scenică şi regie: Victor Ioan Frunză
Decorul şi costumele: Adriana Grand
Efecte sonore: Alin Florea şi Sorin Miron
Cu: George Costin, Nicoleta Hâncu, Sorin Miron, Adrian Nicolae, Alexandru Pavel, Andrei Huţuleac, Mihaela Velicu, Cristina Florea, Alin Florea, Eduard Cârlan, Costin Dogioiu, Sorin Flutur, Carol Ionescu, Amir Qashou, Adriana Aldea, Andrei Bibire, Codrin Andrei Boldea, Eduard Boţ, Selina Colceru, Antonia Din, Gloria Melu, Andreea Mera, Paul Radu.
Duminică, 26 februarie, la ora 19:00, la Sala Mare
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
