În această luptă inegală, micul și tânărul Teatru al Dramaturgilor folosește, ca în judo, forța adversarului. Unul dintre primele spectacole jucate în noul spațiu cultural bucureștean este "Balul cimitirului".
O comedie lirică, apelând la recuzita și costumația filmelor cu morți pentru a pune în discuție temele importante ale vieții. Mereu inovativul Alexander Hausvater integrează textul lui George Astaloș într-un spectacol total (muzică, dramă, coregrafie), apropiat de ceea ce înțelegem noi prin Broadway. Fără a părăsi, însă, spațiul european, unde, spunem tot noi, intelectul artistic nu cedează în fața facilului comercial.
Ritmul rapid impus de regie, ca și desfășurarea de forțe în toate planurile scenei, estompează caracterul puțin prea literal al textului, aduc dinamism obligatoriu unei piese care trebuie să capteze publicul în era clipurilor și al scroll-ului. Fără să vrea, Hausvater intră în coliziune cu manifestul programatic al teatrului inaugurat recent de Primăria Capitalei: Balul Cimitirului nu este în primul rând un succes al dramaturgului, ci mai degrabă al regizorului, care exploatează în mod fericit toate valențele textului și trimiterile culturale ale autorului, alcătuiește o echipă omogenă, cu Carmen Ionescu într-un rol de forță, și propune o abordare inovatoare a temei...Dar asta nu este ceva nou la Hausvater.
Distribuția piesei Balul Cimitirului: Gavril Pătru, Alexandra Stroe, Eduard Cârlan, Carmen Ionescu, Ana Nicolae, Ioana Repciuc, Mădălin Mandin, Mihai Munteniță/Nicolae Dumitru. Ilustrația muzicală: Cari Tibor, scenografia: Ștefan Caragiu, coregrafie: Florin Fieroiu, light-design: Lucian Moga , video-design: Felix Crainicu și Radu Crăciun, asistent regie: Adela Bițică.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
