Festivalurile vor avea loc la World Folkfest, Springville (Utah), 31 iulie - 5 august 2017 și la Bountiful Davis Summerfest International Art & Folk Festival, Bountiful (Utah), 9-12 august 2017.
Ansamblul folcloric „Someșul-Napoca” este una dintre formaţiile artistice reprezentative ale României, cu un bogat palmares naţional şi internaţional.
Cu ocazia înscrierii în Patrimoniul Universal – UNESCO a Jocului fecioresc din România (proiect realizat de directorul artistic al ansamblului, dr. Zamfir Dejeu), ansamblul a inclus în repertoriu toate cele nouă tipuri de jocuri feciorești, cautând cu orice ocazie promovarea lor.
Ansamblul a fost fondat în anul 1973.
Dansatorii au în repertoriu circa 50 de dansuri tradiţionale provenind din cele mai importante zone folclorice ale ţării: Valea Someşului, Câmpia Transilvaniei, Huedin, Bihor, Codru, Târnave, Banat, Maramureş, Ghimeș-Făget, precum şi dansuri româneşti din Aletea (Ungaria). Interpretarea fidelă, ca la „hora satului”, a faimoaselor dansuri româneşti şi a pieselor cântate ce provin direct din cercetări folclorice întreprinse de dr. Zamfir Dejeu, adeveresc întru totul caracteristicile creaţiei tradiţionale româneşti.
Cele mai complexe dansuri sunt cele din Câmpia Transilvaniei (Purtata, Fecioreasca cu fată, Târnăveana, Cioarsa, Învârtita în două laturi şi Hărţag, cât şi Haidăul, De purtat de pe Mureş, Datul fetei pe sub mână, De ponturi cu fată, Mureşană, şi Hațegană). Se joacă după melodii interpretate la vioară, contră şi contrabas, dansatorii dialogând prin strigături, pe diferite teme.
Momentele de virtuozitate constau în dansurile fecioreşti. Feciorii bat cizma întrecându-se între ei, pentru ca, la sfârşit, fiecare să-şi ia fata, pe care o învârtește, încântând privirile spectatorilor, la această frumuseţe coregrafică contribuind şi cromatica impresionantă a costumelor populare de sărbătoare, pe care le poartă dansatorii.
Ansamblul a înregistrat două casete video, două CD-uri, iar orchestra, un disc editat la Festivalul internaţional de la Montoire, Franţa, un disc Electrecord, trei CD-uri şi trei casete audio.
Se folosesc instrumente tipice româneşti: fluierul pastoral, taragotul, vioara cu trompetă, ţambalul, daireaua. CD-urile cuprind materiale folclorice existente în repertoriul soliştilor instrumentişti, a orchestrei şi a ansamblului de dansuri. Valorificarea lor s-a făcut ţinând cont de interpretările iniţiale ale purtătorilor de folclor. Nu lipsesc nici unele piese de mare popularitate şi virtuozitate, cum este Ciocârlia.
De la înfiinţare până în prezent, Ansamblul clujean a obţinut numeroase premii naţionale și internaţionale.
Modul original de valorificare a creaţiei folclorice din România va permite artiştilor români să ofere publicului american, artiştilor din celelalte ţări reprezentate la cele două festivaluri şi turiştilor din toată lumea care vor fi printre spectatori o imagine complexă şi bogată asupra tradiţiilor şi obiceiurilor din ţara noastră.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
