O țară europeană a majorat de 35 de ori ajutorul financiar oferit migranților care aleg să părăsească statul și să revină în locul de origine.
Suedia introduce una dintre cele mai consistente schimbări din ultimii ani în politica sa privind migrația. Odată cu noile decizii, persoanele care aleg să părăsească țara și să revină în statul de origine pot primi un sprijin financiar de până la 350.000 de coroane suedeze, echivalentul a aproximativ 32.000 de euro, relatează The New York Times.
Suma este de 35 de ori mai mare decât cea acordată în urmă cu un an. În 2025, un adult care accepta să se întoarcă în țara de origine putea primi 10.000 de coroane, aproximativ 900 de euro.
Noul cuantum a intrat în vigoare la începutul acestui an. Autoritățile suedeze urmăresc și simplificarea procedurilor necesare pentru accesarea programului, astfel încât mai multe persoane eligibile să afle despre această posibilitate și să poată beneficia de sprijin.
Măsura reprezintă însă un subiect controversat chiar și în interiorul Suediei. O comisie constituită la solicitarea guvernului recomandase anterior menținerea nivelului existent al ajutorului. Experții au atras atenția că încurajarea întoarcerii în țările de origine ar putea avea consecințe asupra procesului de integrare a migranților în societatea suedeză.
Înăsprirea politicii privind migrația
Majorarea substanțială a stimulentului financiar nu este o decizie izolată, ci face parte dintr-o reorientare mai largă a politicii suedeze în domeniul migrației.
Timp de decenii, Suedia a fost percepută drept una dintre țările europene cele mai deschise față de refugiații care fugeau din calea războaielor și a conflictelor. În ultimii ani, însă, autoritățile de la Stockholm au adoptat măsuri mai restrictive în ceea ce privește imigrația și acordarea azilului.
Reducerea nivelului migrației a devenit una dintre prioritățile actualei guvernări de coaliție și a avut un rol semnificativ în negocierile politice care au precedat formarea acesteia.
În acest context, programul prin care statul oferă bani persoanelor care aleg să se întoarcă în țările de origine este văzut ca un instrument suplimentar pentru reducerea numărului de migranți aflați pe teritoriul Suediei.
De ce există critici față de program
Chiar raportul comandat de guvern a ridicat semne de întrebare cu privire la eficiența și efectele sociale ale măsurii.
Pentru evaluare, comisia a analizat inclusiv experiența Danemarcei, care are la rândul său un mecanism financiar destinat persoanelor care aleg repatrierea. Ajutorul oferit în această țară este însă aproximativ la jumătate față de suma pe care Suedia o pune acum la dispoziție.
Datele analizate de comisie au arătat că majorarea sprijinului financiar în Danemarca a fost urmată de o creștere modestă a numărului celor care au apelat la program.
În cazul Suediei, experții au considerat că eventualele avantaje economice pentru stat nu sunt suficiente pentru a justifica posibilele consecințe asupra integrării.
Într-o țară cu un sistem dezvoltat de protecție socială, plecarea unor migranți ar putea însemna, pe termen lung, reducerea anumitor cheltuieli publice. Totuși, raportul a indicat că economiile rezultate nu ar compensa în mod necesar efectele sociale negative asociate programului.
Una dintre principalele preocupări este chiar mesajul transmis migranților prin intermediul unei astfel de politici. Potrivit concluziilor raportului, beneficiarii ar putea ajunge să perceapă măsura ca pe un semnal că "nu sunt bineveniți" în Suedia, mai ales în condițiile în care statul este dispus să ofere sume importante pentru a-i determina să plece.
Refugiații din zone de conflict, în centrul dezbaterii
Programul îi vizează inclusiv pe migranți și refugiați proveniți din state care au trecut prin conflicte majore. Printre țările de origine ale multora dintre cei ajunși în Suedia se numără Siria și Afganistanul.
Annika Sandlund, reprezentanta Agenției ONU pentru Refugiați în țările baltice și nordice, pune sub semnul întrebării eficiența stimulentului financiar în determinarea unui număr mare de refugiați să revină în țările lor.
În opinia sa, creșterea considerabilă a sumei oferite nu rezolvă problemele care i-au determinat inițial pe oameni să-și părăsească țările.
"Fie că primești 10.000 de coroane suedeze, fie că primești 350.000, acest lucru nu va schimba cu adevărat realitatea de pe teren", a explicat aceasta.
Sandlund consideră că fondurile alocate programului ar putea avea un efect mai important dacă ar fi direcționate către integrarea persoanelor care decid să rămână în Suedia.
Printre măsurile considerate mai eficiente se numără cursurile de limbă suedeză, programele care facilitează accesul la piața muncii și formarea profesională. Acestea ar putea contribui, potrivit reprezentanței ONU, la crearea unor oportunități reale pentru migranții care încearcă să își construiască o viață pe termen lung în Suedia.
Suedia adoptă reguli mai dure pentru imigranți. Legea se aplică și retroactiv
Parlamentul Suediei a votat pentru înăsprirea politicilor privind drepturile imigranților. Legea permite autorităților să retragă permisele de ședere pe baza unor criterii vagi de „comportament neadecvat” și care obligă majoritatea angajaților din sectorul public să raporteze persoanele suspectate că nu au acte legale de ședere, scrie The Guardian.
Noua legislație vine înaintea alegerilor parlamentare din septembrie și reflectă tensiunile politice dintre guvernul de centru-dreapta, care se bazează pe sprijinul formațiunii de extremă dreapta Democrații Suediei, și acest partid, care susține crearea uneia dintre cele mai restrictive politici din Europa față de non-europeni.
Legea se aplică și retroactiv
Parlamentarii au adoptat legea numită „bun comportament”, care se aplică atât rezidenților actuali, cât și celor viitori, inclusiv retroactiv pentru mulți dintre cei care trăiesc deja în Suedia.
Ministrul Migrației, Johan Forssell, a declarat că „oricine nu depune eforturi să facă lucrurile corect nu ar trebui să se poată baza pe dreptul de a rămâne”.
Legea nu definește clar ce comportamente sunt considerate inacceptabile, dar guvernul a menționat exemple precum datorii neplătite, neplata taxelor, infracțiuni sau legături cu organizații extremiste. Deciziile privind permisele vor fi luate de Agenția de Migrație din Suedia și pot fi contestate în instanță.
Critici privind noua legislație
Criticii, inclusiv Amnesty International, avertizează că măsura poate duce la pierderea sau refuzul permiselor pe baza unor comportamente care nu sunt ilegale pentru cetățenii suedezi și că aceasta afectează statul de drept.
De asemenea, a fost adoptată și așa-numita „lege a turnătoriei”, care obligă mulți angajați din sectorul public să raporteze persoanele despre care cred că nu au documente de rezidență.
Legea a trecut la limită (174 voturi pentru și 172 împotrivă). Criticii spun că va afecta sănătatea fizică și mentală a migranților și va crește riscul de discriminare pe criterii etnice.
Unele categorii au fost exceptate (profesori, medici, asistenți sociali), însă angajații din agențiile fiscale, de muncă și asigurări sociale vor trebui să raporteze suspiciuni către poliție.
Organizațiile pentru drepturile omului avertizează că acest sistem ar putea determina migranții ilegali să evite serviciile medicale sau sociale, de teama raportării către autorități. Guvernul susține însă că măsurile sunt necesare pentru a facilita deportarea celor aflați ilegal în țară.
Criticii compară măsurile cu politicile de tip „mediu ostil” din alte țări europene și avertizează că acestea pot crea un climat de frică, suspiciune și discriminare, afectând și funcționarea serviciilor publice.
CITEȘTE ȘI: Mai multe state cer suspendarea Schengen pentru Spania, din cauza crizei din Ceuta