Popolația rezidentă a României a ajuns la 19,041 milioane de persoane la 1 ianuarie 2026, în scădere față de anul precedent.
Populaţia rezidentă a României a fost de 19,041 milioane de persoane la 1 ianuarie 2026, în scădere cu 1.829 de persoane faţă de 1 ianuarie 2025, în principal din cauza sporului natural negativ, de 104.100 de persoane, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Conform statisticii oficiale, soldul migraţiei internaţionale în anul 2025 a fost pozitiv, numărul imigranţilor depăşind numărul emigranţilor cu 102.200 de persoane. Astfel, România a continuat să fie o ţară de imigrare.
Cu toate acestea, soldul migraţiei internaţionale, în creştere faţă de anii precedenţi, nu a reuşit să compenseze sporul natural negativ, de 104.100 de persoane.
Bărbaţii au fost majoritari atât în rândul emigranţilor, cât şi în rândul imigranţilor
În cursul anului 2025, bărbaţii au fost majoritari atât în rândul emigranţilor (57,9%), cât şi în rândul imigranţilor (58,6%).
Potrivit INS, la 1 ianuarie 2026, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 9,792 milioane de persoane, în creştere cu 0,2% faţă de 1 ianuarie 2025.
Populaţia feminină la 1 ianuarie 2026 a fost de 9,744 milioane de persoane, în scădere cu 0,1% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.
Datele INS arată că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, ponderea populaţiei vârstnice, de 65 de ani şi peste, continuându-şi trendul de creştere de la 20,3% în 2025 la 20,5% la 1 ianuarie 2026.
În acelaşi timp, ponderea populaţiei de 0-14 ani în totalul populaţiei a scăzut de la 15,4% la 1 ianuarie 2025 la 15,1% la 1 ianuarie 2026.
Datele urmează să fie revizuite în luna decembrie 2026
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 131,3 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, la 1 ianuarie 2025, la 135,9 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, la 1 ianuarie 2026.
Raportul de dependenţă demografică a scăzut uşor, de la 55,6 persoane tinere şi vârstnice la 100 de persoane adulte, la 1 ianuarie 2025, la 55,2 persoane tinere şi vârstnice la 100 de persoane adulte, la 1 ianuarie 2026.
INS precizează că populaţia rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor, cu cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie, care au reşedinţa obişnuită în România pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.
Datele privind populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2026 sunt provizorii şi urmează să fie revizuite în luna decembrie 2026. Pe perioada conflictului din Ucraina, în estimarea populaţiei rezidente a României sunt incluşi şi cetăţenii ucraineni care beneficiază de protecţie temporară, conform Agerpres.
România va pierde 4 milioane de locuitori până în 2080. Ce arată datele INS
Tudorel Andrei a precizat că prognozele realizate de instituţiile internaţionale indicau o populaţie a României la nivelul anului 2030 situată în jurul valorii de 18 milioane de locuitori.
El a precizat că sporul natural rămâne în continuare negativ şi va fi foarte greu ca România să treacă la un spor natural pozitiv într-o perioadă scurtă şi medie de timp.
"De foarte multe ori suntem alarmaţi că populaţia României a scăzut dramatic în raport cu 1989. Şi aici am două observaţii. Prima observaţie este că ne raportăm la 23 de milioane pe care am atins-o într-un regim în care naşterea unui copil era forţată. După 1989 e libertatea fiecărei persoane, fiecărui cuplu de a decide ce să facă. Deci, dintr-o dată, suntem în două situaţii total diferite şi eu cred că este foarte greu să venim şi să ne comparăm cu valoarea pe care am avut-o în anul 1989. Şi al doilea aspect, nu aceasta este problema mare, că am scăzut foarte mult, am scăzut 4 milioane în raport cu 1989, ci sunt dezechilibrele majore care s-au creat pe cele trei grupe mari de vârstă; sub 15 ani, între 15 şi 65 de ani şi peste 65 de ani", a declarat Tudorel Andrei.
De asemenea, el a afirmat că există un dezechilibru la nivel regional şi că există judeţe care au o populaţie mai mică decât în 1948.
Un alt aspect semnalat de Tudorel Andrei se referă la fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, care se regăseşte şi în statele din Uniunea Europeană. El a menţionat că vârsta medie a ajuns în România la 42 de ani.
Totodată, preşedintele INS a făcut referire la copii născuţi în alte ţări. Potrivit acestuia, în perioada 2014-2025 în România s-au născut aproape 2 milioane de copii, iar în străinătate şi înregistraţi în România 390.000 de copii.
Cele mai recente proiecţii realizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), publicate vineri, cu ocazia Zilei mondiale a populaţiei, marcată în fiecare an pe data de 11 iulie, arată că populaţia României va ajunge la 15,633 de milioane de persoane, în 2080, faţă de 19,043 de milioane la 1 ianuarie 2025.
Comparativ cu 1 ianuarie 2024, se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0 - 14 ani) cu 92.200 de persoane, ponderea acesteia reprezentând 15,4% în totalul populaţiei rezidente.
Peste 4,16 milioane de români au plecat din țară în ultimii 35 de ani. 2024 a fost anul record al emigrării
Populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane, în 35 de ani, marjă în care migrația externă a avut o contribuție de 63%, iar sporul natural negativ reiese dintr-o analiză de specialitate, publicată de către președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei.
Potrivit sursei citate, în prezent, populația Uniunii Europene (UE) include aproximativ 43 de milioane de persoane care trăiesc într-o altă țară decât cea de domiciliu, fie aceasta din UE sau din afara spațiului comunitar, după cum relevă datele Eurostat din 2025.
Acest număr reprezintă circa 10% din populația rezidentă a Uniunii Europene. Dintre cele 43 de milioane de persoane, 32,6% (aproximativ 14 milioane) au domiciliul într-un alt stat membru al UE, în timp ce 67,4% (circa 29 de milioane) provin din țări din afara Uniunii. La polul opus se situează statele cu ponderi reduse ale acestei categorii de populație, printre care se numără România, alături de Polonia și Slovacia, fiecare înregistrând valori de aproximativ 1%. Este de remarcat faptul că atât România, cât și Polonia se numără printre țările cu unele dintre cele mai ridicate fluxuri anuale de migrație externă, precum și cu stocuri importante de emigranți la nivel european, precizează Andrei.
În ceea ce privește România, datele centralizate de INS arată că, în perioada 1990 - 2024, peste 808.000 de persoane au emigrat definitiv din țară, în timp ce 646.000 de persoane și-au stabilit domiciliul în România.
România a atins din nou nivelul de 50.000 de plecări definitive în 2024
În aceste condiții, populația rezidentă a României s-a redus, ca urmare a migrației definitive, cu 162.000 de persoane. În primul an de după Revoluție, aproape 100.000 de persoane au părăsit definitiv țara, însă în anii următori numărul emigranților definitivi s-a diminuat constant, de la un an la altul, pe parcursul următorilor patru ani. A urmat apoi o perioadă de aproape 14 ani, cuprinsă între 1997 și 2010, în care nivelul anual al emigrației a fost relativ redus, cele mai multe valori situându-se sub pragul de 10.000 de persoane. Începând cu anul 2011, fluxul anual al emigranților definitivi a crescut de la un an la altul. În acest context, în anul 2022, numărul plecărilor definitive a depășit pragul de 30.000 de persoane, iar în 2024, după aproape trei decenii, România a atins din nou nivelul de 50.000 de plecări definitive într-un singur an, subliniază Tudorel Andrei.
Acesta precizează, totodată, că, în perioada 2000-2011, în majoritatea anilor, soldul anual al migrației definitive a fost negativ. Astfel, populația rezidentă din anul 2011, comparativ cu cea înregistrată în anul 2000, s-a diminuat cu aproximativ 40.000 de persoane.
De asemenea, între anii 2012 și 2022, numărul imigranților înregistrați a fost semnificativ mai mare decât cel al emigranților definitivi, iar migrația definitivă a înregistrat un sold pozitiv de 183.000 de persoane.
În anii 2023 și 2024, România a revenit la un sold negativ al migrației internaționale definitive, ceea ce a contribuit la diminuarea populației rezidente cu peste 41.000 de persoane. Începând cu anul 1992, cetățeni din diverse state și-au stabilit domiciliul pe teritoriul României. Cu toate acestea, cea mai mare parte a imigranților definitivi care au ales România provine din Republica Moldova. Până în anul 2010, cele mai numeroase imigrări definitive au fost înregistrate în rândul persoanelor provenite din Republica Moldova, aproximativ 75.000 de persoane, reprezentând mai mult de jumătate din totalul imigrărilor definitive consemnate, notează specialistul.
Pentru perioada 2011 - 2022, există aproape 273.000 de persoane care și-au stabilit domiciliul în România, reprezentând peste 60% din totalul imigranților definitivi.
În același timp, pe fondul războiului din Ucraina, numărul cetățenilor proveniți din această țară care și-au înregistrat domiciliul în România a fost de aproximativ 34.400 de persoane, ceea ce corespunde unei ponderi de 7,6% din totalul imigrărilor definitive consemnate în această perioadă.