Oamenii din Tulcea au fost alertați prin RO-ALERT, în noaptea de sămbătă spre duminică, după ce radarele armatei au detectat o nouă dronă la granița României. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, declarase că armata a găsit cea mai eficientă metodă de a doborî aceste aparate de zbor.
Oamenii din Tulcea s-au trezit cu mesaj RO-ALERT, în miez de noapte, după ce radarele armatei au detectat o nouă dronă la granița României. Ministerul Apărării a transmis că s-a luat decizia alertării populației după ce în noaptea de sămbătă spre duminică, sistemele radar au detectat o țintă aeriană în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina.
"Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat, în noaptea de 8 august, la ora 23:35, o țintă aeriană în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina.
Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență cu privire la instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Tulcea, care a transmis un mesaj RO-Alert începând cu ora 00:22", a transmis inițial Ministerul Apărării.
Drona a evoluat în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina și nu a pătruns în spațiul aerian național
Ulterior, MApN a anunțat că drona a dispărut de pe sistemele de monitorizare radar, iar alerta aeriană a încetat la ora 00:48.
"Ținta aeriană a dispărut de pe sistemele de monitorizare radar. Aceasta a evoluat în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina și nu a pătruns în spațiul aerian național. Alerta aeriană a încetat la ora 00:48", a transmis apoi Ministerul Apărării.
Radu Miruță: „Am găsit cea mai eficientă metodă pentru doborârea dronelor rusești. Funcționează cu succes”
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, declara, în cursul zilei de sâmbătă, 8 august, în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, că în urma cercetărilor efectuate privind incursiunile cu drone rusești în spațiul aerian al României, armata a găsit cea mai eficientă metodă de a doborî aceste aparate de zbor.
Vorbind despre cele trei drone doborâte în România în trei zile consecutive, Miruță a spus:
"România nu a început să doboare drone într-o zi de vineri doar pentru că așa s-a nimerit în calendar. La fiecare zece zile sau două săptămâni, în Ministerul Apărării se face o analiză a evenimentelor recente pentru a vedea ce poate fi îmbunătățit, astfel încât scenariile pe care încă nu le acoperim să fie acoperite. Cea mai simplă soluție ar fi să cumpărăm tehnologie. Am făcut și acest lucru, însă echipamentele nu sosesc imediat. Avem capabilități care au fost amplasate după o anumită filozofie operațională și într-o anumită configurație. Acestea au fost repoziționate permanent. În cazul dronelor ale căror resturi au fost recuperate, s-a realizat inginerie inversă. (...)
M-am uitat și eu la raportul tehnic privind controlerul acelei drone. În spate există un sistem de operare Linux și diferiți algoritmi care determină deciziile dronei. Au fost analizate inclusiv metodele prin care este redusă amprenta termică a motorului, astfel încât aceasta să scadă sub pragul de detecție. Am analizat și capabilitățile avioanelor de vânătoare, modul în care pot fi redistribuite în teren pentru a crește șansele de interceptare, precum și actualizările care puteau fi făcute într-un timp foarte scurt anumitor sisteme existente. S-a lucrat inclusiv la conectarea radarelor într-o manieră diferită, astfel încât informațiile detectate de un radar să poată ajunge în timp util la un avion de vânătoare aflat într-o altă zonă. Toate aceste măsuri au dus, la un moment dat, la identificarea unei metode care s-a dovedit eficientă pentru doborârea dronelor. Până în acest moment, metoda funcționează cu succes. Dacă vreți, am găsit cheia acestei dinamici".
Cât despre costurile acestor operațiuni, Miruță a declarat: „Nu este un calcul care se rezumă doar la costul rachetei, la salariul pilotului, la consumul de combustibil sau la salariile personalului tehnic. Piloții români au un plan de zbor pe care trebuie să îl respecte pentru a-și menține certificarea și, oricum, consumă aceste resurse, indiferent dacă zboară pentru interceptarea unei drone sau pentru un zbor de instruire. Sigur că există niște costuri, însă, din motive ce țin de informațiile clasificate, nu am voie să divulg costul rachetei, salariul pilotului sau alte astfel de detalii”.
Noul incident vine după ce o dronă a explodat, sâmbătă dimineața, pe teritoriul Bulgariei, la granița cu România
Noul incident vine după ce o dronă a explodat, sâmbătă dimineața, pe teritoriul Bulgariei, în imediata proximitate a fostului punct de trecere a frontierei Kardam, la granița cu România. Potrivit premierului bulgar Rumen Radev, drona a intrat în spaţiul aerian al Bulgariei dinspre România şi a explodat la aproape 100 de metri în interiorul teritoriului Bulgariei, aproape de o staţie de comprimare a gazelor de pe traseul gazoductului Trans-Balkan.
Totuși, Ministerul Apărării Naționale (MApN) al României a transmis sâmbătă că sistemele de supraveghere radar nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian al României către Bulgaria.
"În legătură cu explozia produsă pe teritoriul Bulgariei, în ziua de 8 august, în jurul orei 08.20, în proximitatea frontierei cu România, Ministerul Apărării Naţionale precizează că sistemele de supraveghere radar ale MApN nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spaţiul aerian al României către Bulgaria. De asemenea, în intervalul de timp anterior producerii exploziei, nu au fost înregistrate evoluţii ale unor ţinte aeriene care să indice o posibilă traiectorie prin spaţiul aerian naţional către teritoriul Bulgariei", se menţionează într-un comunicat de presă transmis sâmbătă de MApN.
Reamintim că potrivit premierului bulgar, drona s-a prăbuşit într-un lan de floarea-soarelui și nu a provocat victime.
Ar fi fost vorba despre o dronă-momeală Maya
Sâmbătă seara, Ministerul Apărării de la Sofia a anunţat că drona respectivă a fost identificată ca fiind o dronă-momeală de tip Maya, un aparat de zbor "utilizat pe scară largă de forţele armate ucrainene". Ambasadoarea Ucrainei a fost convocată la Ministerul de Externe al Bulgariei.
Drona „Maya” este un vehicul aerian fără pilot ucrainean de tip aeronavă, care îndeplinește un rol specific în tacticile de atac aerian. Spre deosebire de dronele de atac kamikaze sau dispozitivele de recunoaștere, „Maya” este concepută pentru a îndeplini funcția de țintă falsă, menită să distragă atenția și să supraîncarce sistemele de apărare antiaeriană.
Avertismentul lansat de generalul în rezervă Virgil Bălăceanu
Noile incidente cu drone raportate în regiune vin după ce pe 24 iulie 2026, o dronă de tip Shahed/Geran-2 a intrat în spațiul aerian românesc și a parcurs aproximativ 200 km prin România, înainte ca un F-16 românesc să o doboare în județul Buzău, la doar circa 80-90 km de București. A fost prima dronă doborâtă în România, au mai urmat două.
Pe 30 iulie, în Polonia, o rachetă de crozieră rusească a ajuns aproximativ 100 km în interiorul teritoriului polonez și a provocat un crater de circa 10 metri. Pe 5 august, o dronă cu explozibili a fost descoperită pe aeroportul din Leipzig, Germania.
Sunt doar câteva dintre incidentele grave produse în ultima vreme. Au fost mai multe. Din fericire, până acum, fără pagube majore sau morți. Vestea proastă: cel mai probabil vom continua să avem astfel de incidente, potrivit generalului în rezervă Virgil Bălăceanu.
"Provocările pot să fie și mai ample. La ora actuală se discută foarte mult de testarea NATO în flancul de nord-est, uitându-se că incidentele cele mai grave, care presupun explozii - iată și cazul din Bulgaria - sunt în flancul de sud-est.
Sigur că aceste incidente sunt majore, mai ales în cazul în care ar produce victime umane. Hazardul sau dincolo de hazard, Dumnezeu ne-a ajutat., nu am avut victime umane la Galați. Însă aș lua în discuție doar un tip de de atac hibrid sau de acțiune, care poate să fie sub steag fals. Dacă într-o zi una din drone, fie maritimă, fie aeriană, o să lovească platforma Alfa care a fost deja instalată în exploatare Neptun Deep, ținând seama că este într-o zonă economică exclusivă, care nu intră sub incidența NATO?
Iată de ce, mai degrabă mă aștept la o amplificare a acțiunilor de tip hibrid, o parte dintre ele sub steag fals. Altele sunt determinate de acțiunile de apărare ale Ucrainei. Vorbesc de dronele în derivă. Ministerul Apărării nu ne-a spus decât despre prima dronă, dacă este Shahed 136, să vedem celelalte două drone, mai greu. Nu știu dacă s-au găsit restul în Delta Dunării și în apele teritoriale. Însă nu putem să mergem pe varianta că aceste incidente nu vor mai veni. Ele pot să aibă consecințe negative, fie că vorbim despre drone în derivă - adică mă refer la dronele care sunt deviate prin foc sau electronic de către ucrainieni - sau de acțiuni planificate ale rușilor, tocmai pe fondul acestor incidente. Mai degrabă Rusia va amplifica acțiunile hibride decât o acțiune clasică, un atac convențional", a avertizat, sâmbătă, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu. Vezi mai mult AICI.