DCNews Stiri Procurorii au descins la serverele Fidesz, partidul lui Viktor Orban. Ancheta vizează și finanțări care ar fi ajuns în Transilvania - UPDATE

Procurorii au descins la serverele Fidesz, partidul lui Viktor Orban. Ancheta vizează și finanțări care ar fi ajuns în Transilvania - UPDATE

Fostul premieru Viktor Orban, Ungaria/Sursa foto: Agerpres

Procurorii au efectuat marți o percheziție neanunțată la centrul de date care găzduiește serverele Fidesz, formațiunea fostului premier ungar Viktor Orban.

UPDATE: Marianna Bodo, purtătoarea de cuvânt a Parchetului Județean Bács-Kiskun, a confirmat că procurorii desfășoară acțiuni într-un dosar care vizează infracțiunea de gestiune frauduloasă și alte fapte penale din scandalul NKA de 17 miliarde de forinți.

Ancheta procurorilor vizează presupuse nereguli în administrarea fondurilor distribuite prin Fondul Cultural Național al Ungariei (NKA), un mecanism prin care guvernul condus de Viktor Orban a finanțat, de-a lungul anilor, numeroase proiecte culturale și organizații ale comunității maghiare din afara granițelor, inclusiv din Transilvania.

Potrivit presei maghiare, verificările ar putea avea implicații și asupra acestor programe de finanțare, în contextul investigației privind acordarea unor fonduri publice în valoare de aproximativ 48 de milioane de euro.

Suspecții ar fi aprobat ilegal peste 1.000 de finanțări pentru proiecte culturale, fără respectarea procedurilor legale. În dosar au fost arestate preventiv șase persoane, printre care fostul vicepreședinte al NKA, Balazs Bus, precum și alți responsabili implicați în aprobarea finanțărilor.

Știre inițială

O percheziţie neanunţată avea loc marţi la centrul de date care găzduieşte serverele Fidesz, partidul fostului prim-ministru ungar Viktor Orban, a anunţat partidul într-un comunicat postat pe Facebook, transmit AFP şi MTI.

Fidesz, acuzații la adresa Guvernului Magyar

„Procurorii au sosit neanunţaţi la centrul de date care găzduieşte serverele Fidesz, intenţionând să confişte întregul sistem de comunicaţii al partidului, precum şi bazele sale de date”, a declarat partidul, denunţând „o tiranie ajunsă la un nou nivel".

Potrivit Fidesz, „nu a mai existat niciun astfel de incident în Ungaria din 1990, de la sfârşitul comunismului”.

Directorul de comunicare al partidului, Bertalan Havasi, adaugă în comunicat că planul partidului Tisza - câştigător al alegerilor din aprilie - de a „elimina Fidesz şi rezistenţa la autocraţie prin mijloace politice” a eşuat, astfel că partidul de guvernământ încearcă să „scoată Fidesz din joc pe cale legală”. Însă „Fidesz nu va ceda în faţa ameninţărilor politice sau juridice; nu se va retrage şi va contracara autocraţia violentă a partidului Tisza”, asigură el, potrivit Agerpres.

Reformele promise de Peter Magyar

Viktor Orban a părăsit conducerea Ungariei după 16 ani, în urma înfrângerii suferite la alegerile legislative din aprilie. Succesorul său, proeuropeanul Peter Magyar, și-a asumat destructurarea sistemului pe care Orban l-a desfăşurat cu obiectivul de a acapara instituţiile ţării şi să pună capăt fenomenului de corupție, devenit endemic în Ungaria. El a inițiat, în ultimele săptămâni, o serie de proiecte legislative menite să realizeze acest lucru. Fidesz denunță aceste reforme drept „autocratice”, o acuzație pe care opoziția i-a adus-o în repetate rânduri lui Viktor Orban în perioada în care acesta s-a aflat la putere.

Cea mai recentă modificare este a unui amendament constituțional care pune capăt înainte de termen mandatului președintelui Tamas Sulyok, ales în 2024 cu sprijinul Fidesz. 

Parlamentul dominat de Tisza a adoptat acest amendament, iar Sulyok a promulgat legea, deși a calificat-o drept un „abuz grav și rușinos de putere politică”. Astfel, el părăsește funcția odată cu intrarea în vigoare a modificărilor constituționale.

Ungaria cu un nou președinte

Pentru șefia statului, premierul Peter Magyar și partidul său, Tisza, au propus-o pe marea maestră de șah Judit Polgar, prezentată drept o personalitate capabilă să unească o societate profund divizată și fără legături cu partidele politice.

Însă aceasta a refuzat oferta, afirmând că nu se simte pregătită să își asume o asemenea responsabilitate. În aceste condiții, Parlamentul va trebui să desemneze un alt candidat la președinție în termenul prevăzut de Constituție.

Citește mai multe din Stiri
Citește mai multe din Stiri