Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale și ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, a vorbit despre stadiul proiectelor finanțate prin PNRR și a explicat că termenul-limită pentru finalizarea lucrărilor este 31 august, însă birocrația creează întârzieri.
Potrivit acestuia, la Ministerul Apărării mai multe proiecte au fost finalizate sau sunt în curs de implementare, iar la Transporturi există semne de întrebare privind unele loturi ale autostrăzii A7.
„Este evident că experiența PNRR a învățat România două lucruri: să facă un compromis despre cum să primească niște bani contra unor reforme și a învățat România despre cum să lucreze mai mult sub presiunea unor termene mai scurte, pentru că acești bani pe care i-am primit prin PNRR în schimbul unor reforme presupun finalizarea lucrărilor până la 31 august și, în România, cu birocrația pentru care toată clasa politică este de vină, lucrurile astea se întâmplă destul de anevoios.
La Ministerul Apărării sunt 11 proiecte terminate din PNRR, cu o valoare totală de 64 de milioane de lei și sunt 14 alte proiecte în curs de derulare, cu o valoare de 334 de milioane de lei, care se vor finaliza până la 31 august.
Dacă trecem la Ministerul Transporturilor - acolo și plaja de proiecte este mai mare și lucrările sunt de o anvergură mai mare - acolo există niște semne de întrebare pe care analizăm în această săptămână cu privire la ce decizie să luăm pentru a nu rata niște bani. Sunt patru loturi din autostrada A7, două loturi care vor fi finalizate nu doar conform constructorului, ci și supervizorului de proiect și există alte două loturi asupra cărora analizăm dacă este curajos să spunem că le vom finaliza, așa cum cere Comisia Europeană, date în circulație până la 31 august”, a spus Radu Miruță.
Radiografia celor două ministere
„Am identificat o posibilitate pe care o confirmăm în această perioadă cu Comisia Europeană, dacă putem să facem un schimb, pentru că avem, de asemenea, trei loturi pe calea ferată Timișoara-Lugoj și Cluj-Oradea care sunt mai avansate și care sunt finanțate prin împrumut, nu prin grant.
Dacă există un risc mai mare ca loturile de autostradă finanțate prin grant să nu poată fi terminate, asta înseamnă că pierdem acei bani. Analizăm pe documente, explicând Comisiei cum stau lucrurile, dacă ar fi posibil ca banii din grant, asociați unor loturi pe care le analizăm dacă vor fi terminate sau nu, să-i mutăm ca sursă spre proiectele de feroviar, unde vor fi terminate aceste lucrări ca să minimizăm riscul pierderii acestor sume de bani.
Mai există sub semnul întrebării acel jalon care presupune reducerea timpilor de deplasare pe calea ferată. Ne-am asumat că vom reduce timpii de deplasare calculați pe toată infrastructura rutieră, nu doar pe segmentul modernizat, unde nu este îndeplinit acest jalon. Încercăm să convingem Comisia Europeană că pe proiectele pe care le-am avut am redus substanțial întârzierile, dar nu cu raportare la întreaga infrastructură feroviară.
Mai există acel jalon care presupune taxarea camioanelor la distanță parcursă și nu la număr de zile. Acolo, problema se împarte în două categorii: o problemă de hardware și o problemă de software. Estimez că acesta va putea fi închis până la 31 august.
Mai există acel lot celebru cu Tunelul Urșilor de pe A1 care nu va fi finalizat, însă acolo analizăm din poziția în care ne aflăm. Penalizarea pentru nefinalizarea acestei bucăți pe tronsonul A1 în tunelul acela este mai mică decât beneficiul obținerii acestei sume de bani pentru restul segmentului de drum. Sperăm ca cei de la Comisia Europeană să accepte faptul că România își asumă să plătească totuși un cost mai mic. Penalitatea este mai mică decât beneficiul obținut prin utilizarea acestor bani pentru restul proiectului.
Cam așa arată radiografia celor două ministere cu proiectele din PNRR.
A fost un lucru bun, din punctul meu de vedere, experiența acumulată de instituțiile din România per ansamblu, dincolo de gura asta de oxigen că am primit niște bani, forțarea fiecărui responsabil de a lucra sub o presiune de timp, pentru că dacă există un decalaj între România și unele țări, preocuparea permanentă ar trebui să fie ca noi să mărim viteza de deplasare spre dezvoltare, astfel încât să micșorăm distanța către țările respective care nici ele nu stau pe loc. Un parametru relevant pentru a ne apropia este să lucrăm puțin mai repede”, a spus Radu Miruță.
Cel mai pesimist scenariu
Radu Miruța a explicat că România ar putea pierde fonduri din PNRR dacă nu se acceptă mutarea finanțării de la grant la împrumut, însă valoarea exactă a pierderilor nu poate fi stabilită înainte de 31 august. Potrivit acestuia, estimarea este dificilă din cauza întârzierilor generate de condițiile meteo și de pauzele tehnice necesare în șantiere.
„Care este scenariul cel mai pesimist și scenariul cel mai optimist? Care ar fi suma pe care o ratăm în ambele scenarii?”, a întrebat jurnalistul Răzvan Dumitrescu.
„În scenariul cel mai pesimist, dar nu avem vreo confirmare că acesta ar putea fi bifat, este ca cei de la Comisia Europeană să nu ne accepte mutarea finanțării de pe grant pe împrumut. Acolo, pentru a cuantifica exact pierderea, vom putea trage linie la 31 august, pentru că și Comisia va penaliza raportat la suma de bani din proiect care nu s-a executat și nu știm în acest moment cât va rămâne neexecutat dintr-un singur motiv: fiecare zi de ploaie pe infrastructura rutieră ne întârzie cu 0,5% avansul din proiect. Câte zile vor ploua până pe 31 august e ceva ce nu putem estima.
Dincolo de faptul că plouă în câte o zi, pentru restul de infrastructură care trebuie făcută, trebuie o pauză de patru zile pentru a se putea reinterveni pentru tasare în șantier. Deci nu e suficient să plouă o zi, că e o zi plus patru blocate. Dacă a patra zi plouă din nou, e o întârziere de 8 zile. Lucrul ăsta nu-l putem estima, având în vedere această situație. Suma pe care o putem pierde este în niște intervale, în funcție de variantele respective”, a spus Radu Miruță la evenimentul „UPGRADE ROMÂNIA: Viața după PNRR: Cum evităm prăbușirea investițiilor în 2027?”, organizat de DC Media Group.
Video: