Un proiect de lege aflat în dezbaterea Camerei Deputaților propune noi reguli pentru marcarea Zilei Drapelului Național, sărbătorită pe 26 iunie. Printre prevederi se numără obligativitatea unor ceremonii în instituții publice și școli, sărutarea tricolorului de către oficiali, cu amenzi de până la 10.000 de lei pentru cei care refuză, amenajarea unor „piețe ale Tricolorului” în marile orașe și alocarea a cel puțin 30 de minute de program la televiziuni și radiouri pentru emisiuni dedicate acestei zile.
Un proiect de lege aflat în dezbaterea Camerei Deputaților propune o serie de reguli noi pentru modul în care ar urma să fie marcată Ziua Drapelului Național, sărbătorită în fiecare an pe 26 iunie.
Printre prevederi se arată obligativitatea participării la anumite ceremonii, organizarea unor „piețe ale Tricolorului”, dar și sancționarea oficialilor care refuză să sărute drapelul.
Inițiativa, adoptată deja de Senat și aflată în Parlament încă din 2023, a fost pusă recent pe lista ședințelor Camerei Deputaților. Proiectul a fost inițiat de senatorul AUR Mircia Chelaru și este susținut prin semnături de 71 de parlamentari din PSD, PNL, AUR și neafiliați.
Ceremonii obligatorii în instituții și școli
Conform proiectului, Ziua Drapelului Național ar urma să fie marcată în toate instituțiile publice și în unitățile de învățământ prin ceremonii și activități dedicate istoriei și identității naționale.
În cazul școlilor, ceremonia ar trebui să se desfășoare la începutul cursurilor și să includă ridicarea drapelului pe catarg. Proiectul descrie în detaliu și succesiunea momentelor: elevii ar urma să fie adunați într-un spațiu stabilit, directorul să susțină un discurs, iar apoi să fie evocate momente importante din istoria României.
Ceremonialul ar include aducerea drapelului la catarg, binecuvântarea acestuia și sărutul drapelului de către preot sau profesorul de religie, director și elevii desemnați. Ulterior, tricolorul ar urma să fie ridicat în timp ce este intonat imnul național.
Proiectul prevede și un moment religios înaintea ceremoniei. Drapelul ar urma să fie dus în seara de 25 iunie într-o biserică, iar în dimineața zilei de 26 iunie să fie oficiată slujba de sfințire.
Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, critică proiectul
Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a criticat proiectul, spunând că unele dintre prevederile acestuia ar încălca libertatea religioasă și autonomia cultelor.
„Sărutarea drapelului la ordin, sub amenințarea unei amenzi? Asta vrea să introducă în lege inițiativa AUR. Funcționarii, directorii de școli și elevii desemnați ar urma să fie obligați să sărute tricolorul României, iar posturilor de radio și televiziune li s-ar impune ce să difuzeze de Ziua Drapelului Național.
Proiectul ar stabili inclusiv modul în care trebuie desfășurate ceremoniile religioase în bisericile noastre. Acest lucru încalcă autonomia cultelor și libertatea religioasă. Naziștii impuneau salutul obligatoriu și jurământul de credință pentru ca oamenii să demonstreze public obediența față de putere. În comunism, partidul-stat dicta cum să sărbătorim, la ce să ne uităm și când să aplaudăm. Acum ar readuce aceeași gândire.
Comunitatea maghiară din România este acasă aici. Nu acceptăm ca noi sau oricine altcineva să fie obligat să dovedească, printr-un sărut dat la ordin, că își iubește țara. UDMR nu va vota acest proiect și le cere tuturor partidelor parlamentare să nu susțină adoptarea lui”, a scris politicianul pe pagina sa de Facebook.
„Piețe ale Tricolorului” în orașe
O altă prevedere arată instituirea unor „Piețe ale Tricolorului”.
În București și în municipiile reședință de județ ar urma să fie amenajat câte un astfel de spațiu. Consiliile locale ar avea la dispoziție 45 de zile de la promulgarea legii pentru a stabili amplasamentul. În cazul Capitalei, proiectul stabilește că „Piața Tricolorului” va fi comună cu județul Ilfov.
În celelalte localități, autoritățile locale ar putea decide, din proprie inițiativă, amenajarea unui spațiu public care să poarte această denumire.
Proiectul prevede ca în aceste piețe să fie amplasat un catarg cu înălțimea de 30 de metri. Drapelul arborat ar avea dimensiunile de 3 metri lungime și 2 metri lățime.
Autoritățile locale ar fi responsabile și de menținerea tricolorului în stare corespunzătoare, acesta urmând să fie înlocuit atunci când este decolorat sau prezintă deteriorări.
Televiziunile și radiourile ar trebui să dedice 30 de minute Zilei Drapelului
Inițiativa legislativă are prevederi și cu privire la presa audiovizuală. Atât televiziunile și radiourile publice, cât și cele private ar urma să aloce, pe parcursul zilei de 26 iunie, cel puțin 30 de minute din program unor emisiuni sau programe dedicate Zilei Drapelului Național.
Nerespectarea acestei obligații ar putea fi sancționată cu amenzi între 10.000 și 20.000 de lei.
Proiectul stabilește și rugăciunea pentru ceremonii
Textul legislativ propune inclusiv o rugăciune care ar urma să fie rostită de preoți în cadrul ceremoniilor dedicate drapelului:
„Dumnezeul nostru, Doamne Preaputernice, Cel ce binecuvântezi și sfințești toate, binecuvântează Drapelul Național al României! Că sfânt ești totdeauna acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”.
În paralel, toate autoritățile și instituțiile statului ar urma să organizeze manifestări dedicate tricolorului, inclusiv activități culturale și educative având ca temă istoria, identitatea și continuitatea statului român.
Ceremoniile oficiale ar urma să fie organizate în întreaga țară, dar și în ambasadele și consulatele României, începând cu ora 11:00.
Cei care refuză să sărute drapelul, pasibili de amendă
O prevedere distinctă vizează ceremoniile oficiale organizate de autorități. După binecuvântarea drapelului, oficialitățile participante ar trebui să se așeze în linie, la o distanță de cel puțin trei metri de tricolor.
Fiecare oficial ar urma să sărute drapelul național, respectând ordinea protocolară stabilită. Refuzul acestui gest ar putea atrage o amendă cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei.
Mai mult, proiectul prevede că refuzul explicit sau sustragerea voluntară a unui reprezentant al unei autorități publice de la ceremonia organizată cu ocazia Zilei Drapelului ar constitui abuz în serviciu, urmând să fie sancționat potrivit legislației penale.
Amenzi de până la 30.000 de lei
- 10.000 - 30.000 de lei pentru autoritățile care nu respectă prevederile referitoare la „Piața Tricolorului”;
- 1.000 - 2.500 de lei pentru persoana desemnată care nu menține în stare corespunzătoare drapelul din „Piața Tricolorului”;
- 5.000 - 10.000 de lei pentru oficialul care refuză să sărute Drapelul Național;
- 10.000 - 20.000 de lei pentru instituțiile media care nu respectă obligația privind cele 30 de minute de program dedicate Zilei Drapelului.
Precizăm că proiectul nu este încă lege. După adoptarea de către Senat, acesta se află în procedură parlamentară la Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.