Un cadavru legat cu lanţuri şi îngreunat cu beton este descoperit la barajul Tarniţa. Comisarul Emil Voineag, criminalista Eva şi colegul Toma pornesc, din acel moment, o investigaţie dificilă. La Cluj-Napoca, un tată pe nume Carol Ionescu visează că fiica lui, Mara, va fi răpită, iar presimţirea devine realitate. Ancheta leagă crimele de o obsesie comună pentru un loc misterios numit "Oraşul Alb", care apare în vise, dar şi în manuscrise secrete. 

Filmul, regizat de Iura Luncaşu şi scris de Bogdan Ficeac, apare în cinematografele din România din 11 septembrie. 

"Împreună cu Iura Luncaşu, care e regizorul filmului şi căruia i-a plăcut foarte mult scenariul ăsta, am zis să mergem spre o zonă mai puţin utilizată, de Science Fiction, Fantasy. E de fapt un thriller SF, dar să nu îşi închipuie lumea că e ceva cu nave spaţiale sau alte lucruri. E un film, să zic aşa, pentru mine şi pentru Iura, de suflet. Am fost foarte bucuros să văd că şi actorii au jucat cu foarte mare interes şi plăcere, pentru că e altceva faţă de ce facem noi de obicei", a declarat Bogdan Ficeac în exclusivitate pentru DC News. 

Cine joacă în Dosarele Oraşului Alb 

Distribuţia filmului cuprinde nume importante din lumea artistică românească. 

Cătălin Herlo îl interpretează pe comisarul Emil Voineag, Bogdan Bob Rădulescu îl joacă pe Toma, Ioana Oteleu pe Eva, iar Daniel Oancea pe Carol Ionescu. Mara Ionescu este interpretată de Ştefania Oltean, Cristian Haraga este interpretat de Ares Caius, iar bibliotecara este interpretată de Elena Vărăticeanu. 

În distribuţie mai sunt Radu Bânzaru, Ovidiu Crișan, Cristian Grosu, Ruslan Bârlea, Andrei Dinu şi Andrei Ciopec. 

Cum vedeau comuniştii science-fiction-ul?

Înainte de 1989, creaţiile Science Fiction permiteau oamenilor evadarea din realitatea cenuşie, gri, a vremurilor. Aceste creaţii nici nu iritau organismele de cenzură, pentru că nu erau considerate aluzii la Nicolae Ceauşescu. Însă, spune Bogdan Ficeac, chiar şi atunci apăreau unele probleme. 

"Eu, de exemplu, când am câştigat marele premiu al UTC-ului, la vremea aceea cel mai mare premiu la concursurile anuale, cu Steaua din Poiana Gorunului, am avut probleme cu publicarea. Eu eram curios de ce nu se mai publică. Şi Ioan Albescu, la acea vreme redactorul şef al Ştiinţei şi Tehnică, împreună cu Alexandru Mironov, promotorii SF-ului românesc, numit după aia "anticipaţie tehnico-ştiinţifică" de regimul care nu accepta termenul de ştiinţifico-fantastic, mi-au spus că se întârzie din cauza faptului că personajul, sihastrul ăla, e unul care a făcut un fel de univers concentraţional acolo, şi manipulează oamenii şi că are un fel de cult al personalităţii. Şi eu am întrebat şi care e problema. Şi mi-au spus că ar putea fi aluzii la Nicolae Ceauşescu, "adică ce, tovarăşul e un personaj malefic?". Cine ar fi putut să se gândească la aşa ceva, am zis eu. Şi mi-au dat bun de tipar până la urmă. 

Altă povestire cu care câştigasem înainte, "Piaţeta cu bănci de marmură", are şi ea o poveste. Eu, când am scris-o, era ca un fel de raport la miliţie. Şi făcusem eu din gumă o ştampilă cu "Strict Secret". Şi mă întrebau de unde a apărut. Le ziceam că e o povestire, ei ziceau că scrie "Strict Secret" pe ea, şi dacă e vreun document, să nu intrăm în vreo belea", a declarat Bogdan Ficeac.