Colegiul Medicilor din România (CMR) a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, rezultatele unui studiu privind condițiile de muncă ale medicilor rezidenți. În cercetare se regăsesc mai multe probleme legate de respectarea cadrului legal, infrastructură, remunerare și organizarea gărzilor.
Citește și: Autopsie în cazul medicului rezident de la Spitalul Floreasca. Ce s-a descoperit
Potrivit CMR, există deficite în implementarea și aplicarea uniformă a normelor legale. Astfel, „45,9% reclamă lipsa acordării zilei libere după gardă”, „81,7% reclamă lipsa asigurării uniformei medicale”, iar „22% reclamă lipsa asigurării echipamentului de protecție”.
Solicitări pentru intervenție legislativă
Rezidenții își exprimă o cerere clară de reglementare suplimentară. Studiul arată că:
- „89,6% solicită plata gărzilor din anul 1”;
- „85,9% doresc posibilitatea de rotație externă în străinătate fără întreruperea contractului de muncă”;
- „86,3% consideră necesară limitarea numărului de ore de gardă pe lună”.
Condiții de lucru și infrastructură
Condițiile de muncă sunt descrise ca esențiale pentru actul medical. Conform datelor, „91% consideră că au nevoie de spațiu suficient și adecvat pentru activitățile profesionale”, iar „96,5% au nevoie de acces la calculator și birou de lucru”.
De asemenea, „92,5% doresc o cameră de gardă pentru rezidenți”, în timp ce „96,8% solicită calculatoare funcționale, cu software actualizat”, „95,1% solicită acces constant la dezinfectante și materiale de igienă”, iar „96% necesită un grup sanitar funcțional și utilat corespunzător”.
Distribuția gărzilor
Distribuția gărzilor între rezidenți este neuniformă, se mai arată în studiu:
- „21,4% efectuează mai mult de 5 gărzi pe lună”;
- „62,7% au între 1 și 4 gărzi”;
- „14,8% nu fac gărzi”.
Muncă suplimentară și activități neremunerate
CMR mai arată că:
- „52,4% dintre respondenți se implică în activități conexe actului medical”;
- „79% dintre rezidenți fac muncă suplimentară, dintre care 42,8% frecvent”.
În plus, Colegiul Medicilor atrage atenția că:
- „70,4% lucrează ore suplimentare fără plată”;
- „63,9% efectuează gărzi fără a fi remunerate”;
- „53,8% desfășoară activitate în weekend sau sărbători legale fără remunerație”;
- „28,3% participă la contra-vizite fără plată”.
Aproximativ:
- 40-50% raportează 3-4 tipuri de activități neremunerate
- 30% raportează 2 tipuri
- 20% raportează 1 tip
- 10% nu raportează niciuna
Condiții de muncă în zone mai puțin atractive
„93,7% dintre rezidenți sunt deschiși să lucreze în zone mai puțin atractive”, fără a solicita privilegii, ci „condiții minimale pentru a practica medicina în siguranță și cu demnitate”, se mai arată în studiul CMR.
Ce solicită rezidenții
Printre principalele cerințe ale rezidenților, se arată:
- „86,7% solicită dotări medicale corespunzătoare”;
- „81,3% doresc echipe de lucru bine pregătite”;
- „79,6% cer salarii atractive sau sporuri semnificative”;
- „76,9% vor dezvoltare profesională și avansare în carieră”;
- „68,9% solicită acces la formare continuă”.
De asemenea, în studiu se mai arată că:
- „67,4% subliniază stabilitatea contractuală”;
- „65,9% solicită sprijin pentru locuință”;
- „59,3% cer decontarea transportului”;
- „33,5% doresc contracte limitate ca durată”;
- „6,3% afirmă că nimic nu i-ar convinge să profeseze în zone defavorizate”.
Somn, timp liber și al doilea loc de muncă
Studiul evidențiază, de asemenea, o situație critică:
- „70,1% au deficit cronic de somn (<7 ore)”
- „43,2% au timp liber foarte redus sau inexistent”
- „40,9% lucrează la un al doilea loc de muncă pentru a-și acoperi nevoile”
CMR mai subliniază că aceste date ridică întrebări privind „adecvarea remunerației de bază” și impactul asupra „odihnei, studiului și dezvoltării profesionale”.
Propuneri privind legea salarizării 2026
CMR mai atrage atenția asupra prevederilor privind „diferența salarială tranzitorie”, care nu se aplică noilor angajați și poate fi pierdută în cazul promovării.
Potrivit CMR, această soluție „poate crea diferențe salariale între medici care desfășoară activități similare” și „poate descuraja promovarea profesională sau asumarea unor funcții superioare”.
„Proiectul introduce noțiunea de diferență salarială tranzitorie, definită ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar, calculat ca diferență între salariul lunar determinat potrivit legislației în vigoare în luna decembrie 2026 și salariul lunar determinat potrivit noii legi. Diferența salarială tranzitorie se acordă individual personalului care ocupă, la data intrării în vigoare a legii, funcții din sectorul bugetar și care este reîncadrat potrivit noii legi.
Proiectul prevede însă expres că această diferență nu se acordă personalului nou încadrat după intrarea în vigoare a legii. De asemenea, pentru personalul aflat în funcție la data intrării în vigoare, dar care ulterior este încadrat pe alte funcții sau promovat în alte funcții ori grade/trepte salariale, diferența se acordă, dacă este cazul, numai până la momentul încadrării sau promovării în altă funcție decât cea ocupată la data intrării în vigoare. Această soluție poate genera două riscuri majore pentru profesia medicală: 1. În primul rând, poate crea diferențe salariale între medici care desfășoară activități similare, în funcție de momentul încadrării 2. În al doilea rând, poate descuraja promovarea profesională sau asumarea unor funcții superioare, dacă promovarea conduce la pierderea diferenței tranzitorii”, se arată în studiu.
Propuneri CMR în actul normativ
Sursa foto: CMR, Studiu „Rezidenți”