Fitch a menținut vineri ratingul suveran al României la 'BBB minus', cu perspectivă negativă, se arată într-un comunicat al agenției de evaluare financiară.
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a explicat că, cel mai probabil, decizia inițială a Fitch privind ratingul României ar fi fost de retrogradare. Deși el a rămas neschimbat, Eugen Rădulescu a zis că pericolul nu doar că nu a trecut, ci este și mai mare și arată către reformele întârziate ale României. Consilierul BNR a explicat și pașii greșiți care s-au făcut încât s-a ajuns la criza energetică din prezent.
Întrebat despre această formulare, Eugen Rădulescu a spus la Digi24 că decizia inițială era de retrogradare:
„Înseamnă că pur și simplu decizia inițială fusese de downgradare a României, dar, ca urmare a informațiilor suplimentare pe care le-a prezentat Guvernul și BNR, au revenit asupra deciziei și ne-au mai păsuit pentru câteva luni. Nu numai că nu a trecut (n.r.: pericolul), dar este mai mare decât era înainte. Din cauză că ceea ce s-a întâmplat în ultimul an a fost aproape în exclusivitate către reducerea deficitului public, în special pe seama majorării impozitelor și a taxelor. Dar s-a făcut foarte puțin în ceea ce privește restructurarea de substanță care e absolut necesară și nu mai poate fi întârziată”.
„Avem domenii întregi unde administrarea a fost extraordinar de proastă. Și mă gândesc în primul rând chiar la energie. Acum, sigur, situația de față are o cauză excepțională. Seceta, scăderea Dunării. Nu poți să prevezi și nu poți să eviți o asemenea situație. Dar ce trebuia să facem și nu am făcut - să creștem mult mai mult capacitatea de stocare a energiei electrice, să-i încurajăm pe prosumatori, nu să ne batem joc de ei.
Unul din lucrurile pe care le-au decis politicienii în înțelepciunea lor a fost să înghețăm prețul la energie electrică, ce are ca efect fix că ne apropiem de o asemenea situație. În momentul în care îngheți prețul și dai subvenții tuturor consumatorilor pentru ca aceștia să poată consuma oricât doresc, asta nu poate să ducă decât la dezastru. Iar aici vorbim de o administrare complet ineptă a sistemului energetic. Iar aici sunt deja dovezi, fapte care se cunosc. Am observat că guvernul Bolojan a fost trântit exact atunci când a deschis cămara legată de energia electrică. Nu putem să continuăm în felul acesta. E nevoie neapărat de măsuri serioase, de restructurare”, a mai afirmat specialistul.
„Am scăpat milimetric”
Consilierul a mai zis că reforma în companiile de stat este vitală pentru a trece următoarea evaluare. Deși acum am scăpat „milimetric”, Eugen Rădulescu arată că pentru anul viitor România nu are niciun plan pentru a continua reducerea de deficit.
„Dacă nu o vom avea, vom ajunge în mai puțin de șase luni acolo unde am scăpat milimetric în această evaluare făcută de Fitch. Fitch e una din agențiile de rating care întotdeauna a fost mai favorabilă României. A avut întotdeauna o perspectivă mai bună. Însă nu ai cum să nu constați că ne chinuim să ajungem la un deficit de 6% anul acesta, iar anul viitor nu avem nimic pentru a reduce deficitul. Deficitul se poate reduce numai prin reducerea cheltuielilor în administrația publică. Nu se poate altfel. N-o să mai mărim impozitele pentru că se sufocă economia. Nu mai putem lua de la sectorul de privat ca să avem un sector de stat umflat cu consilii de administrație, zeci de oameni care unii habar n-au de ce este vorba acolo”, a conchis Eugen Rădulescu.
Fitch a menținut vineri ratingul suveran al României la 'BBB minus', cu perspectivă negativă
„Ratingul României este susținut de apartenența la UE și este asociat cu intrările de capital care sprijină convergența veniturilor și accesul la finanțarea externă. PIB-ul per capita și calitatea guvernanței sunt peste ale altor țări cu rating 'BBB'. Aceste puncte tari sunt puse în balanță de deficitele bugetare și de cont curent, mari și persistente, de creșterea ponderii datoriei guvernamentale și a datoriei externe nete în PIB, a inflației ridicate și a politicii interne din ce în ce mai fragmentată și polarizată”, se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice ale României, în urma deficitelor fiscale ridicate, deși în declin, și creșterea rapidă a raportului datorie guvernamentală / PIB. Incertitudinile politic au crescut în urma colapsului Guvernului format din patru partide, în timp ce calea de soluționare rămâne neclară. Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectiva fiscală, dar riscurile semnificative pe termen mediu rămân, în urma dificultăților implementării, a costurilor socio-politice și a considerentelor politice înainta alegerilor parlamentare din 2028.
Fitch estimează că deficitul general guvernamental al României se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta Guvernului (6%), reflectând execuția mai bună de la începutul anului până în prezent și așteptata creștere a cheltuielilor de capital în semestrul doi. Este mult sub nivelul de 9,3% din 2024, dar deficitul fiscal rămân printre cele mai ridicate în rândul țărilor cu rating 'BBB'.
România a rămas fără Guvern în urma colapsului coaliției formate din patru partide, în mai 2026, după 10 luni la putere. În opinia Fitch, aceste evoluții au deschis o potențială perioadă extinsă de riscuri politice, sincronizarea, compoziția și stabilitatea noului Guvern fiind extrem de nesigure, pe fondul diviziunilor profunde între foștii parteneri de coaliție. Dinamicile politice au redus vizibilitatea privind strategia fiscală dincolo de 2026 și au întârziat aprobarea reformelor din Facilitatea de Redresare și Reziliență (RRF), ceea ce ar putea duce la pierderea fondurilor, mai menționează agenția de rating.
Fitch se așteaptă ca reducerea deficitului să fie mai lentă dincolo de 2026, cu riscuri de deteriorare semnificative înainta alegerilor parlamentare din 2028, ținând cont de creșterea slabă a României, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală, din cauza costurilor ridicate socio-economice și a incertitudinii politice continue. Fitch estimează că deficitul fiscal se va atenua gradual la 5% din PIB în 2028, presupunând că vor scădea cheltuielile de capital, în urma finalizării RRF și a reindexării modeste a pensiilor și salariilor.
Agenția prognozează că raportul datorie guvernamentală / PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la finalul lui 2025, peste media proiectată de 57,9%, și va continua apoi să crească, deși într-un ritm mai lent. Fitch estimează că excedentul primar care stabilizează datoria se va situa la 0,1% în 2028, implicând că o ajustare suplimentară de 1,5% din PIB va fi cerută pentru a stabiliza raportul datorie publică / PIB. Traiectoria datoriei este, de asemenea, vulnerabilă la deprecierea leului românesc, în condițiile în care 53% din datoria guvernamentală este denominată în valută.
Fitch se așteaptă ca deficitul de cont curent să se atenueze doar gradual, la 6,7% din PIB până în 2028, de la 7,9% din PIB în 2025, în pofida deficitelor fiscale mai scăzute, dar să rămână mai ridicat decât în rândul țărilor cu rating 'BBB'. Intrările de capital ar trebui să sprijine rezerve internaționale brute stabile, dar agenția prognozează că acoperirea plăților externe curente prin rezerve va scădea la 4,6 luni în 2028, de la 5,2 luni în 2025. Datoria externă netă external va crește gradual spre 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% din PIB în 2025.
„Deficitele gemene mari ale României o fac puternic dependentă de finanțarea externă, lăsând-o expusă modificărilor în încrederea piețelor. Intrările semnificative de fonduri europene au redus necesarul de finanțare externă al pieței în 2026. Împrumuturile de pe piață vor rămâne probabil ridicate, deoarece deficitul fiscal mai scăzut este contrabalansat de scadențele în creștere ale datoriei externe și intrările proiectate mai reduse de fonduri europene”, se menționează în raport.
Agenția prognozează o redresare a PIB-ului spre potențialul său de 2,3% în 2028
Fitch se așteaptă ca economia României să se contracte cu 0,6% în 2026 (după o creștere medie de 0,3% în 2024-2026), în pofida finanțărilor mai ridicate din fonduri europene, deoarece scăderea veniturilor reale disponibile și încrederea slabă a consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Agenția prognozează o redresare a PIB-ului spre potențialul său de 2,3% în 2028, sprijinit de îmbunătățirea dinamicilor salariale, și majorarea investițiilor din sectorul privat, compensând parțial reducerea cheltuielilor publice de capital. Creșterea economiei va rămâne sub mediana estimată a grupului de referință, de 2,7%.
Inflația ridicată reprezintă o slăbiciune pentru ratingul României, consideră Fitch, rata anuală medie a inflație fiind în ultimii ani peste cea a țărilor cu rating 'BBB' și mult peste ținta BNR de 2,5% +/-1pp. Fitch estimează o rată medie a inflației de 7,6% în 2026, de la 6,8% în 2025, înainte de a se modera la 3,8% în 2028.
În opinia Fitch, factorii care ar putea duce, individual sau colectiv, la o acțiune negativă de rating ar fi eșecul implementării măsurilor suplimentare de consolidare fiscală, care pe termen mediu au ca efect stabilizarea datoriei publice, în urma tensiunilor politice prelungite care împiedică implementarea politicilor. Pe plan extern, dovada efectelor negative la adresa finanțării externe și lichidității, sau asupra stabilității macroeconomice, provocate de tensiunile politice sporite sau deficitele gemene persistent ridicate, ar putea duce la retrogradarea ratingului.
Printre factorii care ar putea duce, individual sau colectiv, la acțiuni pozitive de rating, se află încrederea că progresele solide înregistrate cu consolidarea fiscală vor sprijini stabilizarea datoriei ca procent din PIB pe termen mediu, ceea ce ar putea duce la o revizuire a perspectivei atribuite ratingului României, de la negativă la stabilă, și reducerea gradului de îndatorare externă și a riscurilor de finanțare externă, în urma îmbunătățirii structurale a deficitului de cont curent, se arată în raport
Toate cele trei mari agenții de agenții de evaluare financiară (S&P Global Ratings, Moody's și Fitch) au o perspectivă 'negativă' asociată ratingului suveran al României, ceea ce plasează țara la un pas de un calificativ din categoria 'junk' (nerecomandat pentru investiții n.r.).