Debitul Dunării la intrarea în ţară urmează să scadă din nou până la 1400 mc/s în următoarele 7 zile. Acest debit este mult sub media multianuală a lunii septembrie.
"Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi staţionar în prima zi a intervalului (1.450 mc/s), în scădere în următoarea zi, până la valoarea de 1.400 mc/s, apoi va rămâne staţionar până la sfârşitul intervalului (1.400 mc/s), situându-se sub media multianuală a lunii septembrie (3.800 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în general, în scădere uşoară, exceptând primele două zile ale intervalului, când vor fi relativ staţionare pe sectorul Hârşova - Tulcea", estimează Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru perioada 5-12 septembrie 2026.
În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna septembrie un debit maxim al Dunării de 1.800 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.
Pe râurile interioare, debitele medii zilnice vor fi relativ staţionare, exceptând ultimele două zile ale intervalului de prognoză, când vor fi în general în creştere, datorită precipitaţiilor, sub formă de aversă, însemnate cantitativ, prognozate.
În ultima parte a intervalului, sunt posibile creşteri mai importante de niveluri şi debite, în special pe râurile mici din zonele de deal şi munte, ca urmare a precipitaţiilor prognozate, avertizează hidrologii.
În luna septembrie 2026, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinul hidrografic al Prahovei şi bazinele superioare ale Buzăului şi Ialomiţei şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Bârlad, Râmnicu Sărat, pe cursul superior al Siretului, pe afluenţii Prutului şi pe râurile din Dobrogea, conform Agerpres.
Perioada de viaţă a reactorului 1 ar urma să fie prelungită cu 30 de ani
ompania ABB a fost selectată de contractorul de servicii de inginerie, achiziţii şi construcţie (EPC), Ansaldo Nucleare, pentru modernizarea sistemelor de control şi siguranţă ale Unităţii 1 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, sprijinind astfel funcţionarea pe termen lung a uneia dintre principalele surse de energie cu emisii reduse de carbon ale României.
Potrivit unui comunicat al companiei, proiectul va sprijini prelungirea duratei de exploatare a Unităţii 1 cu încă 30 de ani, contribuind la asigurarea livrării continue de energie fiabilă, cu emisii reduse de carbon, către reţea, în condiţiile în care energia nucleară furnizează aproximativ 18 - 20% din producţia totală de electricitate a României.
Cernavodă operează în prezent două unităţi nucleare CANDU-6, Unitatea 1 fiind în funcţiune din 1996, iar Unitatea 2 din 2007. Sistemele ABB funcţionează la Unitatea 2 de la Cernavodă din 2007.
"Proiectul va înlocui sistemele existente cu ABB Ability System 800xA, acoperind sistemul de control distribuit, sistemul de oprire de urgenţă aplicabil funcţiilor de Categorie B şi C, precum şi soluţii de securitate cibernetică, inclusiv inginerie şi testare. Domeniul de activitate al ABB include, de asemenea, funcţiile de Categorie A ale generatoarelor diesel de rezervă, realizate printr-o îmbinare de echipamente convenţionale cu cablare fixă", se arată în comunicat.
Modernizarea sistemelor de control şi siguranţă va oferi o platformă centralizată şi securizată cibernetic, concepută pentru a îmbunătăţi fiabilitatea operaţională şi a susţine performanţa pe termen lung a centralei.
"Acest proiect reprezintă un pas important în ceea ce priveşte siguranţa şi performanţa Unităţii 1, prelungindu-i durata de exploatare. Cunoaşterea aprofundată a centralei, combinată cu colaborarea noastră de lungă durată cu ABB, experienţa lor la faţa locului şi expertiza pe care o au în automatizarea pentru producţia de energie nucleară vor contribui la o modernizare eficientă a Unităţii 1 de la Cernavodă", a declarat directorul general al Ansaldo Nucleare, Daniela Gentile, citat în comunicat.
Pe fondul creşterii cererii de energie, International Energy Agency (IEA) afirmă că sursele regenerabile variabile, precum energia solară şi eoliană, nu pot asigura singure stabilitatea, accesibilitatea şi securitatea producţiei de energie.
În 2025, energia nucleară a rămas a doua cea mai mare sursă mondială de electricitate cu emisii reduse, după energia hidroelectrică, furnizând o putere de bază constantă care completează sursele regenerabile.
"Pentru a ajuta la satisfacerea cererii de energie, modernizarea sistemelor critice de control şi siguranţă este esenţială pentru fiabilitatea şi producţia pe termen lung a centralelor nucleare. Acest proiect sprijină livrarea continuă a unei energii fiabile, cu emisii reduse de carbon, ca parte a unui sistem energetic stabil şi rezilient în România. Prin combinarea automatizării avansate cu soluţii integrate de securitate cibernetică, ABB facilitează continuarea funcţionării sigure şi eficiente a acestei unităţi", a afirmat, la rândul său, preşedintele diviziei Energy Industries a ABB, Per Erik Holsten.
ABB este lider global de tehnologie în electrificare şi automatizare, permiţând un viitor mai sustenabil şi mai eficient din punct de vedere al resurselor.
Compania are peste 140 de ani de istorie şi peste 110.000 de angajaţi în întreaga lume. Acţiunile ABB sunt listate la SIX Swiss Exchange (ABBN) şi Nasdaq Stockholm (ABB).
Divizia de Automatizare a ABB automatizează, electrifică şi digitalizează operaţiunile industriale care răspund unei game largi de nevoi esenţiale - de la furnizarea de energie, apă şi materiale, până la producerea şi transportul bunurilor către piaţă. Cu aproximativ 26.000 de angajaţi, tehnologie de vârf şi expertiză în servicii, divizia de Automatizare ajută industriile procesatoare, hibride şi maritime să se autodepăşească - mai eficient şi mai curat.