Profesorul Cristian Socol critică dur modul în care autoritățile prezintă menținerea ratingului suveran al României drept o performanță economică. Economistul susține că nu ar fi ceva de laudă ca după reforme și măsuri fiscale anunțate ca salvatoare, adoptate în ultimul an, România să rămână la același nivel de rating, în zona inferioară a clasamentului economiilor europene.
Socol pune sub semnul întrebării discursul potrivit căruia păstrarea ratingului reprezintă un succes în actualul context economic și social. Într-o analiză critică, profesorul vorbește despre efectele măsurilor adoptate asupra populației, despre presiunea exercitată asupra unor categorii precum profesorii și medicii, dar și despre încetinirea economiei:
"1. Să te lauzi că de-abia ai reusit să te menții pe ultimul loc înaintea zonei de retrogradare...
2. După un de "reforne", în care ai nenorocit viața a 95% dintre români - mai ales a celor vulnerabili, profesori medici, cultură etc să te afli în același loc în evaluarea de rating, spune multe despre calitatea procesului.
3. Să te lauzi cu marea realizare a menținerii unui rating de lumea a treia a economiilor globale, cănd oricum te imprumuti la dobânzi de junk... si ai pus economia reală pe butuci - de la industrie la servicii si turism...
4. Să te mândrești cu realizarile "reformelor" când ai dus România într-o criză economică și socială profundă - economia va scădea în acest an... iar tensiunile sociale se afla la maximum....
5. Să faci un "un eveniment" din faptul ca ai trecut examenul cu minus 5 când scade viteza de convergență față de Polonia și tările dezvoltate din UE...
Cum se numește asta?", scrie Socol pe Facebook.
De ce contează ratingul României
Ratingul suveran este urmărit de investitori deoarece oferă o evaluare independentă a riscului asociat finanțării unui stat. România este evaluată de principalele agenții internaționale de rating, iar calificativele sale au rămas cu greu în zona „investment grade”, la ultimu prag al acestei categorii.
Diferența dintre menținerea ratingului "investment grade" și o retrogradare este importantă pentru costurile de finanțare. O țară care pierde statutul de „investment grade” devine mai puțin atractivă pentru anumite categorii de investitori instituționali, iar riscul perceput poate crește.
Fitch a fost prima dintre marile agenții care a evaluat recent situația României. La 31 iulie, Fitch Ratings a menținut ratingul suveran al României la BBB-, ultima treaptă din categoria „investment grade”, evitând astfel retrogradarea la categoria „junk”. Decizia a venit într-un context în care finanțele publice ale României rămân sub presiune, iar agenția continuă să privească cu atenție evoluția deficitului și capacitatea autorităților de a pune în aplicare măsurile de consolidare fiscală.
A urmat Moody's, care a păstrat la rândul său ratingul României la Baa3, tot ultima treaptă din categoria investment grade. Spre deosebire de un semnal complet favorabil, perspectiva negativă asociată ratingului arată că riscul unei retrogradări nu a dispărut. Economistul Adrian Negrescu a caracterizat decizia Moody's drept o situație în care România „a câștigat nimic, a evitat o pierdere”, în timp ce ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că riscurile economice rămân ridicate.
Testul nu s-a încheiat însă. Urmează evaluarea S&P Global Ratings, una dintre cele trei mari agenții internaționale de rating, care este așteptată în luna septembrie. S&P a atras deja atenția asupra riscurilor fiscale și politice ale României.