Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO, îl acuză pe Adrian Veştea că a blocat proiecte importante în zona poligonului de la Cincu, din judeţul Braşov, atât în calitate de ministru al Dezvoltării, cât şi în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, afectând mobilitatea militară la Cincu.
Acesta a scris într-o postare pe pagina sa de Facebook că a aflat "cu multă suprindere" că președintele Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Adrian Veștea, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul ca urmare a faptului că nu a găsit sprijin din partea partidelor politice. Potrivit lui, "eforturile de a asigura accesul și mobilitatea militară în zona poligonului Cincu s-au lovit de dezinteresul și managementul defectuos al Consiliului Județean Brașov și al Ministerului Dezvoltării", ambele instituții fiind conduse în acel interval de timp de Adrian Veștea.
Precizăm că Adrian Veștea a devenit președinte al Consiliului Județean Brașov în anul 2016, după ce a fost primar al orașului Râșnov timp de trei mandate, între 2004 și 2016. În 2023, a fost numit ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în Guvernul Ciolacu. După încheierea mandatului de ministru, Veștea a revenit în administrația județeană din județul Brașov, unde a preluat funcția de președinte al Consiliului Județean Brașov - funcție pe care o ocupă și în acest moment.
"Cu multă surprindere am aflat despre noua desemnare pentru funcția de prim-ministru al României. Din nefericire, atât pentru Comandamentul NATO pe care l-am condus în perioada 2022-2025, cât și pentru contingentele detașate în România de diferite state aliate — în special de Franța, ca națiune-cadru pentru Grupul de Luptă NATO —, eforturile de a asigura accesul și mobilitatea militară în zona poligonului Cincu (județul Brașov) s-au lovit, în ciuda tuturor insistențelor și demersurilor oficiale, de dezinteresul și managementul defectuos al Consiliului Județean Brașov și al Ministerului Dezvoltării. Ambele instituții au fost conduse în acest interval de timp de persoana nou desemnată.
Generalul (r) Dorin Toma, despre proiectul de demolare și construire a noului pod peste râul Olt: A trenat mai bine de patru ani
Proiectul de demolare și construire a noului pod peste râul Olt, în zona localității Voila — aflat în responsabilitatea Consiliului Județean și finanțat prin PNDL —, a trenat mai bine de patru ani, în special din cauza blocajelor birocratice. În tot acest timp, convoaiele militare au fost nevoite să folosească rute ocolitoare neamenajate, ceea ce a generat costuri logistice și financiare uriașe pentru partenerii NATO.
Convoaiele grele au fost obligate să circule prin județul Sibiu sau pe alte trasee secundare din Țara Făgărașului, adăugând zeci de kilometri și ore bune de întârziere la fiecare transport. De asemenea, tranzitul blindatelor pe drumuri județene înguste, neproiectate pentru tonaj greu, a deteriorat infrastructura locală și a crescut riscul producerii unor incidente tehnice.
"Echipamentele grele ale NATO, forțate să ocolească sute de kilometri prin alte județe"
Ani de zile, militarii români și cei ai NATO au utilizat un traseu improvizat: un drum comunal parțial asfaltat care traversa râul Olt pe barajul hidrocentralei din zonă, sub o restricție severă de tonaj impusă pentru a preveni distrugerea structurii. Din acest motiv, echipamentele grele ale NATO (cum ar fi tancurile Leclerc ale armatei franceze) nu au putut trece pe aici, fiind forțate să ocolească zeci sau chiar sute de kilometri prin alte județe. Locuitorii din zonă au protestat de-a lungul întregii perioade și s-au simțit abandonați de autorități în mijlocul unui tranzit militar masiv, pe care infrastructura locală nu îl putea susține. Îmi aduc aminte starea deplorabilă a unui pod de pe acest drum comunal, pe care localnicii au ajuns, la un moment dat, să îl blocheze.
În toată această perioadă în care accesul spre localitatea Cincu și baza militară a fost restricționat, DJ 104 ar fi trebuit consolidat și modernizat pentru a permite tranzitul convoaielor grele, fiind istoric afectat de fenomene de eroziune a solului și de instabilitate a versanților.
Cu toate acestea, nu s-a concretizat nimic; s-au elaborat doar planuri și documentații tehnice. Nici măcar noua autostradă Sibiu-Făgăraș nu are prevăzut un nod de legătură în acea zonă care să asigure afluirea și defluirea rapidă a trupelor NATO.
Pentru pregătirea celor mai importante exerciții NATO din ultimii ani, DACIAN SPRING 25 și DACIAN FALL 25, organizate și conduse de Comandamentul Diviziei Multinaționale de Sud-Est, am efectuat numeroase demersuri instituționale și personale pe lângă autoritățile centrale și locale. Scopul a fost amenajarea unor scurte sectoare de drumuri comunale și podețe din județele Brașov și Sibiu pentru a permite accesul trupelor în facilitățile de instruire.
Timp de zece luni, MApN a trimis scrisori repetate către Ministerul Dezvoltării pentru a urgenta procedurile, însă proiectele au rămas blocate în faza de avizare. Nu cred că mai este necesar să menționez cine era ministrul în funcție la acea vreme, mutat ulterior, din nou, la conducerea Consiliului Județean Brașov.
"Ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului au fost nevoiți să intervină oficial pe lângă Guvernul României"
Situația a fost atât de critică încât ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului au fost nevoiți să intervină oficial pe lângă Guvernul României pentru a solicita repararea de urgență a acestei infrastructuri de importanță tactică.
Îmi aduc aminte că primarul localității m-a rugat să intervin pentru ca proiectul de apă și canalizare din zonă, finanțat din aceleași fonduri naționale, să primească aprobarea necesară de la județ, având în vedere că la această rețea urma să se conecteze și baza militară.
Grupul de Luptă NATO era nevoit să apeleze la soluții logistice proprii și bugete aliate pentru a-și asigura o operabilitate minimă în interiorul poligonului, compensând ritmul lent al investițiilor asumate de partea română. Am făcut acest demers, însă înțeleg că și astăzi proiectul este blocat în proceduri birocratice.
Deși se promite construirea infrastructurii pentru militarii NATO sau americani și se avansează sume mari de la bugetul național, deocamdată aliații își asigură propriile resurse logistice și financiare pentru dezvoltarea acestor facilități. Se discută mult despre mobilitatea militară și despre dezvoltarea rețelei secundare de drumuri — așa cum am mai subliniat, nu este suficient să construiești autostrăzi dacă nu dezvolți infrastructura secundară care să asigure efectiv mobilitatea militară —, însă faptele demonstrează că se face prea puțin.
Prin lipsa totală de interes a unor astfel de personaje care au avut în mână și autoritatea, și fondurile necesare, autoritățile române sabotează, în fapt, efortul colectiv de implementare a planurilor NATO și a celor naționale", a scris generalul în rezervă Dorin Toma pe pagina sa de Facebook.