Ziua Drapelului Național a fost instituită prin Legea nr. 96/1998, în memoria momentului de la 1848, când guvernul revoluționar al Țării Românești a adoptat oficial tricolorul ca simbol al națiunii. Drapelul este, potrivit Constituției României (Art. 12), unul dintre simbolurile naționale fundamentale, alături de stemă, sigiliu, imnul „Deșteaptă-te, române!” și Ziua Națională - 1 Decembrie.
Culorile drapelului, albastru, galben și roșu, sunt dispuse vertical, în această ordine de la lance, și au fost consfințite prin Constituție și reglementate în detaliu de legislația românească, inclusiv de Legea nr. 75/1994 și modificările recente aduse prin Legea nr. 176/2023.
Ceremonii oficiale în București și în țară
Pe 26 iunie 2025, începând cu ora 10.00, Ministerul Apărării Naționale, Instituția Prefectului Capitalei și Primăria Municipiului București vor organiza o ceremonie militară și religioasă în Piața Tricolorului, în fața Palatului Cercului Militar Național. Drapelul României va fi binecuvântat de un preot militar și ridicat pe catarg în acordurile imnului național.
Evenimente similare vor avea loc în toate garnizoanele țării, inclusiv în Timișoara, Târgoviște și Bistrița. În Timișoara, ceremoniile vor fi găzduite de Catedrala Mitropolitană, în timp ce la Târgoviște acestea se vor desfășura în Piața Tricolorului. La Bistrița, omagiul adus drapelului va avea loc la statuia poetului Andrei Mureșanu, autorul versurilor imnului național.
Tricolorul, onorat și pe Vârful Omu
Militarii răniți din echipa INVICTUS România, alături de voluntari și civili, vor marca Ziua Drapelului Național printr-o ascensiune pe Vârful Omu. Acolo, aceștia vor desfășura un drapel imens, de aproximativ 100 de metri, simbolizând unitatea poporului român și respectul pentru valorile naționale.
Palatul Parlamentului, iluminat în culorile drapelului
În seara de 26 iunie, Palatul Parlamentului din București va fi iluminat în albastru, galben și roșu, în semn de respect față de simbolul național. Această inițiativă se înscrie într-o serie de evenimente care marchează, vizual și simbolic, importanța acestei zile pentru identitatea națională.
Reguli stricte privind arborarea și utilizarea drapelului
Conform Legii nr. 75/1994 și actualizărilor sale, drapelul României trebuie arborat permanent la sediile autorităților și instituțiilor publice, partidelor politice, sindicatelor, instituțiilor de învățământ și cultură, la punctele de trecere a frontierei și aeroporturile internaționale. Arborarea sa este reglementată și în cadrul misiunilor diplomatice și în timpul evenimentelor oficiale.
Noua reglementare introdusă în 2023 prevede, de exemplu, că pe drapelul României nu pot fi adăugate inscripții sau simboluri, cu excepția celor aprobate prin lege sau regulamente militare. Totodată, drapelul poate fi arborat împreună cu cel al Uniunii Europene și al NATO, iar toate trebuie să fie de dimensiuni egale și amplasate la același nivel.
O tradiție ce reunește trecutul și prezentul
Adoptarea Zilei Drapelului Național de către Parlament în 1998 a venit ca o reafirmare a valorilor istorice și patriotice ale românilor. În această zi, autoritățile publice sunt obligate să organizeze activități educative, științifice și ceremonii militare care evocă trecutul și cinstesc prezentul.
În mod simbolic, drapelul național poate fi arborat și de persoane fizice sau juridice, fără constrângeri, la domiciliu sau la sediile proprii, în semn de apartenență și mândrie națională.
26 iunie este mai mult decât o zi dedicată unui simbol. Este un prilej de recunoștință față de istorie, identitate și unitate. Drapelul României continuă să fluture cu mândrie, aducând aminte fiecărui român că sub culorile sale se adună trecutul, prezentul și speranțele pentru viitor.