Raportul Allianz „Global Wealth Report”, ajuns la a 17-a ediție, analizează evoluția activelor financiare și a gradului de îndatorare a gospodăriilor din aproape 60 de țări. Studiul publicat recent arată că averea gospodăriilor la nivel mondial a atins un nou record în 2025, dar jocul piețelor, nu economia reală este sursa câștigurilor.
Potrivit unui comunicat transmis redacției, raportul precizează că ascensiunea inteligenței artificiale fac ca deținerea de active să devină din ce în ce mai importantă pentru a determina cine va beneficia de pe urma creării viitoare de bogăție.
Cât privește topul bogaților lumii, în funcție de active financiare nete per locuitor, cele mai bogate 20 de state sunt SUA, Elveția, Danemarca, Singapore, Taiwan, Suedia, Canada, Noua Zeelandă, Olanda, Belgia, Australia, Germania, Italia, Japonia, Iralnda, Austria, FRanța, Marea Britanie, Malta și Spania. România se află în acest top al bogăției pe locul 41 la nivel Mondial, cu 10.710 euro active financiare pe cap de locuitor, în 2025. Statele Unite au de 29 de ori mai mult: 296.950 euro, Elveția are 275.980, iar Danemarca 197.510.
Economiile emergente scad, piețele urcă puternic
Activele financiare globale au crescut cu 8,6% în 2025, ajungând la un nivel record de 268,4 trilioane EUR, în pofida unui context geopolitic și economic dificil. Piețele au avut contribuția decisivă în 2025, deoarece creșterea prețurilor activelor a reprezentat aproximativ 4 din fiecare 5 euro adăugați avuției gospodăriilor. Economiile noi au scăzut cu 5,4%, până la 4,1 trilioane EUR, arată raportul Allianz Global Wealth.
„Avuția globală a atins un nou record în 2025, dar aceasta reprezintă doar jumătate din poveste”, a declarat Ludovic Subran, economist-șef și director de investiții la Allianz. „Din 2019, activele financiare nominale au crescut cu 50%, însă, în termeni reali, după eliminarea efectului inflației, au crescut cu doar 23%. Situația este mai dificilă în Europa Occidentală, unde activele financiare reale sunt cu 0,5% peste nivelul din 2019. În America de Nord, creșterea este de 21%, iar în China, de 70%.”
Investitorii câștigă, cei care economisesc, pierd
Să ții banii în bancă, nu la saltea era îndemnul economiștilor pentru marele public, iar explicația era simplă: conturile de economii produc dobândă. Raportul Allianz arată că dobânzile sunt mult mai mici decât câștigurile generate de titlurile financiare.
Structura portofoliului determină din ce în ce mai mult cine beneficiază de câștigurile generate de crearea de avere. Titlurile financiare au crescut cu 12,4% în 2025, de peste două ori mai rapid decât depozitele (5,7%) sau asigurările și pensiile (5,0%), majorând ponderea lor în activele financiare globale la un nivel record de 46,9%. Gospodăriile din America de Nord, cu 60,7% din portofolii investite în titluri financiare, au beneficiat în mod deosebit de creșterea piețelor; regiunea lor a generat 51,4% din creșterea globală a activelor financiare. În ultimul deceniu, câștigurile din reevaluare au reprezentat 71% din creșterea activelor financiare nord-americane, comparativ cu doar 36% în Europa Occidentală, evidențiind importanța investirii economiilor în locul păstrării acestora în conturi cu randamente scăzute.
Inteligența artificială, factor decisiv de expansiune economică, pe fondul încetinirii creșterii PIB-ului
Raportul Allianz estimează că activele financiare globale ar putea crește cu 9% în 2026, un ritm solid, însă contextul pe termen mediu devine mai dificil, pe măsură ce încetinirea creșterii economice, inflația persistentă, fragmentarea și nivelul ridicat al datoriei publice afectează randamentele. În perspectivă, inteligența artificială este, prin urmare, factorul decisiv: o productivitate și câștiguri mai mari ar putea susține randamentele activelor, însă dependența tot mai mare a piețelor alimentate de inteligența artificială pentru creșterea averii gospodăriilor creează, de asemenea, vulnerabilități. În condițiile în care indicele S&P 500 a crescut cu aproximativ 95% de la sfârșitul anului 2022, o mare parte din creșterea recentă a averii se bazează pe evaluări ridicate ale pieței și pe așteptările legate de inteligența artificială. Constatăm că o corecție de 25% a indicelui S&P 500 ar șterge aproximativ 27 de trilioane USD din averea gospodăriilor americane în anul producerii șocului, echivalentul a aproape 14% din valoarea netă totală, afectând încrederea și consumul și împingând economia SUA în recesiune.
Cine câștigă de pe urma AI
Însă povestea averii generate de inteligența artificială nu ține doar de câtă avere este creată, ci și de cine beneficiază de câștiguri. „Inteligența artificială ar putea deveni următorul mare motor al creării de avere, însă întrebarea esențială este cine va avea o participație la aceasta”, a declarat Katharina Utermöhl, directoarea departamentului de cercetare tematică și de politici publice a Allianz Research. „Pe măsură ce inteligența artificială ar putea transfera o parte tot mai mare din crearea de valoare către capital, o participare mai largă la randamentele capitalului și politicile care îi ajută pe lucrători să se adapteze vor fi esențiale pentru ca dividendele generate de inteligența artificială să fie distribuite mai larg.”
România: O excepție în care evoluția piețelor financiare a erodat averea populației
Activele financiare ale gospodăriilor din România au crescut cu 5,4% în 2025, ajungând la 268,6 miliarde EUR, o încetinire accentuată față de creșterea de 10,0% din 2024. Această evoluție s-a situat cu mult sub media Europei de Est, de 11,2%, și media globală, de 8,6%. Asigurările și pensiile au crescut cu 31,3%, cea mai puternică majorare din 2009 încoace , în timp ce depozitele au crescut cu 7,4%. În schimb, valorile mobiliare au scăzut cu 8,2%, reducându-și ponderea în portofoliile românilor de la 36,6% la 31,8%, sub media Europei de Est, de 35,9%. În același timp, ponderea activelor din asigurări și pensii în totalul activelor financiare a crescut de la 13,8% la 17,1%.
Economiile noi au scăzut cu 20,9%, până la 22,1 miliarde EUR, menținându-se însă la al doilea cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, după maximul atins în 2024. Acestea au fost distribuite relativ echilibrat între asigurări și pensii (30,3%), depozite (30,7%) și titluri financiare (23,7%). Per ansamblu, pierderile din reevaluarea activelor, în valoare de 8,4 miliarde de euro, au compensat parțial contribuția economiilor noi, de 22,1 miliarde de euro, astfel încât activele financiare brute au înregistrat o creștere netă de doar 13,7 miliarde de euro. Pierderile au reprezentat echivalentul a 61% din creșterea finală a averii financiare, în contrast puternic cu evoluția la nivel global, unde piețele financiare au generat aproximativ 80% din creștere.
Ajustate cu inflația, activele financiare ale populației din România au scăzut cu 1,8% în 2025, aceasta fiind singura contracție înregistrată în rândul statelor membre ale Uniunii Europene din Europa de Est. Cu toate acestea, față de 2019, activele financiare au înregistrat o creștere cumulată de 17,6% în termeni reali, sub media de 24,5% a Europei de Est.
Datoriile gospodăriilor au crescut cu 5,3%, până la 66,1 miliarde de euro, într-un ritm apropiat de cel al activelor financiare. În consecință, activele financiare nete au avansat cu 5,4%, ajungând la 202,5 miliarde de euro, în timp ce raportul dintre datorii și active s-a menținut relativ stabil, la 24,6%. Cu active financiare nete de 10.710 euro per locuitor, România s-a situat pe locul 41 în clasamentul țărilor analizate în 2025, în coborâre cu o poziție față de 2024, dar cu un loc mai sus comparativ cu 2005.
