HPV, papilomavirusul care provoacă la femei cancer de col uterin, reprezintă o importantă cauză de cancer și la bărbați:1 din 3 bărbați cu vârsta peste 15 ani este infectat cu cel puțin un tip de HPV genital, iar 1 din 5 poartă mai multe tipuri de virus cu risc oncogen înalt.
Cifrele provin dintr-o amplă meta-analiză publicată în revista The Lancet Global Health și au fost prezentate de prof. univ. dr. Victoria Aramă, de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, în cadrul simpozionului „Extinderea vaccinării anti-HPV dincolo de cohortele primare” de la ediția a XIV-a a Congresului UMFCD.
Medicii avertizează că HPV nu este doar o problemă a fetelor adolescente și a femeilor. Vaccinarea se poate face până la 45 de ani, iar România are unul dintre cele mai generoase programe de vaccinare anti-HPV din lume, dar una dintre cele mai mici rate de vaccinare din Uniunea Europeană.
HPV la bărbați: cancere fără screening, descoperite târziu
Virusul papiloma uman (HPV) este cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală. În cele mai multe cazuri, organismul îl elimină singur. Atunci când infecția persistă, poate provoca după ani sau chiar decenii cancere ale colului uterin, vaginului și vulvei la femei, cancer penian la bărbați, iar la ambele sexe cancer anal și cancer orofaringian (al gâtului), la care se adaugă milioane de cazuri de veruci genitale.
Problema principală la bărbați este că, spre deosebire de cancerul de col uterin, pentru cancerele anale, peniene și orofaringiene nu există programe de screening de rutină. Bolile sunt descoperite târziu, iar povara reală este subestimată. Pentru aceste cancere, vaccinarea este principala formă de prevenție. În plus, bărbații infectați sunt un rezervor important de transmitere, așa că vaccinarea lor le protejează și partenerele.
Fidelitatea nu este o garanție de protecție în fața HPV
Mulți cred că un cuplu stabil, în care niciunul dintre parteneri nu are alte relații, este ferit de HPV. Nu este așa. Virusul poate rămâne ani de zile în organism fără niciun simptom, așa că un diagnostic nu arată nici când, nici de la cine a fost luată infecția. Nici prezervativul nu protejează complet, pentru că transmiterea se face și prin contactul cu pielea neacoperită.
Un studiu pe femei între 35 și 60 de ani a arătat că aproximativ 70% dintre infecțiile noi cu HPV cu risc înalt au apărut la femei aflate în relații monogame. De aceea, medicii recomandă ca HPV să fie tratat ca o problemă a cuplului: vaccinarea ambilor parteneri, controlul ginecologic pentru ea și consultul urologic pentru el.
Prof. dr. Victoria Aramă: Am doi gemeni, băiat și fată, pe care i-am vaccinat fără ezitare
„Se vorbește foarte mult despre HPV, fete și cancer de col uterin și mai puțin despre adulți, inclusiv despre bărbați. Aceste cancere există peste tot în lume, iar legătura dintre cancerele peniene sau anale la bărbat și HPV este clară, indubitabilă. Sunt mai puține decât cele de col uterin, dar vorbim tot de zeci de mii de cazuri la nivel global. Părinții nu ar trebui să aibă niciun fel de ezitare să își vaccineze fetițele sau băieții adolescenți. Eu am doi gemeni, băiat și fată, de 25 de ani, pe care i-am vaccinat fără nici cea mai mică ezitare”, mărturisește prof. univ. dr. Victoria Aramă
Vârsta ideală pentru vaccinare rămâne 9–14 ani, înainte de orice expunere la virus, când răspunsul imun este cel mai puternic.
Recomandările internaționale arată însă că femeile și bărbații se pot vaccina și ca adulți, beneficiul fiind documentat până la vârsta de 45 de ani. Argumentele sunt solide: primul vârf al infecțiilor apare între 20 și 25 de ani, riscul de infecție nouă rămâne pe tot parcursul vieții active sexual, iar aproximativ un sfert dintre femeile diagnosticate cu cancer de col uterin s-au infectat după vârsta de 35 de ani. Cu cât infecția apare mai târziu, cu atât crește riscul ca ea să persiste și să ducă la leziuni precanceroase.
Vaccinarea nu necesită analize prealabile (nici test HPV, nici Babeș-Papanicolau). După 15 ani se administrează în trei doze pe parcursul unui an. Pentru femei, vaccinarea nu înlocuiește controlul ginecologic: screeningul pentru cancerul de col uterin rămâne necesar și după vaccinare.
România: cel mai accesibil program, una dintre cele mai mici rate de vaccinare
În România, vaccinul anti-HPV este gratuit (compensat 100%) pentru fete și băieți între 11 și 26 de ani, iar femeile între 27 și 45 de ani beneficiază de o compensare de 50%, pe baza rețetei de la medicul de familie sau de la ginecolog. Bărbații de peste 26 de ani se pot vaccina la recomandarea medicului, însă fără compensare. Prin amploarea lui, programul românesc este considerat cel mai generos din UE și printre cele mai extinse din lume.
Cealaltă parte a balanței arată cu totul altfel. Potrivit datelor ECDC pentru 2024, doar aproximativ 23% dintre adolescentele din România au primit măcar prima doză de vaccin anti-HPV, față de o medie europeană de circa 70%. Este a doua cea mai mică rată din Uniunea Europeană.
Consecințele se văd în statistici, România având cea mai mare incidență și cea mai mare mortalitate prin cancer de col uterin din UE. În fiecare an, aproximativ 3.500 de românce află că au această boală, iar circa 1.800 mor din cauza ei, adică aproape cinci femei pe zi. Principala frână este reticența părinților.
Tendința de vaccinare, în creștere
„Avem unul dintre cele mai bune programe din punctul de vedere al compensării, 100% sau 50%. Și totuși, ca grad de acceptare, mai ales al părinților față de copii, suntem la coada clasamentului. În România, rezistența la vaccinare, refuzul, ezitarea sunt foarte probabil mult mai mari decât în celelalte țări. În urmă cu mulți ani, când s-a început un program de vaccinare, s-a declanșat un mare scandal public, care a dus la o scădere a încrederii în acest vaccin și care s-a perpetuat în timp. Totuși, în ultimii doi ani, vocile noastre au ajuns până la părinți și adolescenți și avem o creștere mulțumitoare, nu neapărat excelentă, a acoperirii vaccinale”, spune prof. univ. dr. Victoria Aramă.
Datele Institutului Național de Sănătate Publică confirmă tendința: de la câteva zeci de mii de doze pe trimestru în 2024, s-a ajuns la aproximativ 100.000 de doze pe trimestru în 2026. Studiile arată că recomandarea medicului contează decisiv: atunci când un medic recomandă vaccinul, probabilitatea ca vaccinarea să fie începută crește de până la 10 ori.
Despre Congresul UMF „Carol Davila”
Congresul UMF „Carol Davila” din București a avut loc între 22 și 24 octombrie 2026, la Palatul Parlamentului. Este unul dintre cele mai mari evenimente medicale din România, cu peste 11.000 de participanți: sute de specialiști de top din țară și din străinătate, medici, cercetători și studenți, reuniți în sesiuni științifice, simpozioane și mese rotunde pe cele mai importante teme ale
medicinei actuale. Prin dezbateri precum cea despre HPV, congresul aduce informația validată științific din sălile de conferință mai aproape de pacienți și de publicul larg.
